Caci a binevoit sa ne descopere taina voii Sale, dupa planul pe care-l alcatuise in Sine insusi, ca sa-l aduca la indeplinire la implinirea vremilor, spre a-Si UNI IARASI INTR-UNUL, IN HRISTOS, TOATE LUCRURILE: cele din ceruri si cele de pe pamant. Efeseni 1: 9, 10. Dar acum, Hristos a inviat din morti, PARGA celor adormiti. Caci daca moartea a venit prin om, tot prin Om a venit si invierea mortilor. Si dupa cum TOTI mor in Adam, TOT ASA, TOTI vor invia in Hristos, DAR FIECARE LA RANDUL CETEI LUI. Hristos este CEL DINTAI ROD, apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos. In urma, va veni sfarsitul. 1Corinteni 15;20-24. Un vechi prieten si slujitor al lui Hristos obisnuia sa spuna: Nothing I have done in Adam, is more powerful than what God did in Christ =Nimic din ce eu am facut in Adam nu este mai puternic, decat ce Dumnezeu a facut in Hristos. Tot ce omenirea a facut in Adam, tot ce a venit prin omul Adam, toata randuiala Adamica se sfarseste pentru totdeauna in prezenta puterii slavei randuieli lui Hristos. Despre acest mare adevar vorbeste Scriptura unde zice: Caci, daca este cineva in Hristos, este o faptura noua. CELE VECHI S-AU DUS, iata ca toate lucrurile s-au facut noi. Si toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care n-ea impacat cu El prin Isus Hristos si ne-a incredintat slujba impacarii 2Corinteni 5:17, 18. Avem increderea aceasta tare in Dumnezeu, prin Hristos. Nu ca noi, prin noi insine, suntem in stare sa gandim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastra, dimpotriva, vine de la Dumnezeu, care ne-a facut in stare sa fim SLUJITORI AI UNUI LEGAMANT NOU, nu al slovei, ci al Duhului, caci SLOVA OMOARA, dar DUHUL DA VIATA. Acum daca slujba aducatoare de moarte, scrisa si sapata in pietre, era cu atata slava incat fiii lui Israel nu puteau sa-si pironeasca ochii asupra fetei lui Moise, din pricina stralucirii fetei lui, macar ca STRALUCIREA ACEASTA ERA TRECATOARE, cum n-ar fi cu slava mai degraba slujba Duhului? Daca slujba aducatoare de osanda a fost slavita, CU CAT MAI MULT o intrece in slava slujba aducatoare de neprihanire? In adevar, daca ce era trecator era cu slava, CU CAT MAI MULT va ramane in slava ce este netrecator…. De aceea, noi nu cadem de oboseala. Ci chiar daca OMUL NOSTRU DE AFARA se trece, totusi OMUL NOSTRU DINAUNTRU se inoieste din zi in zi. Pentru ca noi nu ne uitam la lucrurile care se vad, ci la cele ce nu se vad, caci lucrurile care se vad SUNT TRECATOARE, pe cand cele ce nu se vad SUNT VESNICE 2 Corinteni 3:4-11, 4:16-18. 

Oricine nu este inca in Hristos, este ramas tot afara,este ramas tot in Adam si este deci o faptura veche, apartine inca omului vechi, apartine inca omului de afara. Toti oameni care inca nu au fost inrolati in ceata Primului Rod, sau a Primelor Roade sunt ramasi inca in randuiala lui Adam, asteptand timpul si vremea randuita, cand sa fie inrolati in Ceata lor si cu ceata lor in Hristos. Asa dar oameni acestia nu cunosc inca taina voii lui Dumnezeu cu privire la Hristos, si nici lucrurile care nu se vad, adica acele vesnice. Ei au limitata cunostinta despre Adam si lucrurile omului de afara, adica lucrurile trecatoare. Ei nu au primit cunostinta despre slujba Duhului, slujba impacari, slujba aducatoare de neprihanire. Ei nu sunt trimisi imputerniciti ai lui Hristos, si lor nu l-ea fost incredintata propovaduirea apropieri, impacari si a UNIRII omului cu Dumnezeu in Hristos Isus Domnul Vietii. Ei propovaduiesc si acum puterea slujbei aducatoare de osanda si moarte, ei propovaduiesc si acum indepartarea, instrainarea si separarea de Dumnezeu, trecand mult mai departe de hotarele Scripturilor. Hotul nu vine decat sa fure sa injunghie si sa prapadeasca spunea Isus unor Farisei, si apoi continua El unde zice: dar Eu am venit ca oile sa aiba viata si s-o aiba din belsug. Hotul se vede ca a venit primul, el a venit si a injunghiat si a prapadit cauzand moartea. Isus ne spune ca El a venit dupa ce Hotul venise, deci Isus era al doilea care vinea la o omenire moarta deja, El a venit la niste oi injunghiate si moarte, da El a venit sa dea viata tuturor celor morti si inca viata din belsug. Toate Scripturile marturisesc ca indepartarea, instrainarea si separarea omului de Dumnezeu, prin neascultarea lui Adam, este temporara este si are putere asupra omului NUMAI PANA LA VENIREA LUI HRISTOS. Impotriva tuturor Scripturilor si impotriva tainei voiei lui Dumnezeu (voia lui Dumnezeu este UNIREA IN HRISTOS ) ei vestesc o indepartare, o instrainare si o separare eterna, precum un pacat etern si astfel o moarte eterna. Ei sunt propovaduitori Hotului care venise sa fure sa injunghie si sa omoare, ei nu cunosc viata si neprihanirea venita prin Hristos, deaceea ei considera misiunea si lucrarile Hotului ca fiind eterne. Da uni chiar declara ca moartea si chinul etern sunt buna placere si satisfactiea deplina a dreptati lui Dumnezeu. 

Dragi mei cititori, cand Dumnezeu a ingaduit, cand Dumnezeu a hotarat in planul Sau un timp si o vreme pentru caderea si umblarea omului in neascultare, nu a facut lucrul acesta, ca pe un lucru pe care-l dorea mult si in care sa-Si implineasca deplin placerea Sa. Dorinta inimi lui Dumnezeu, focul dragostei Sale nu a fost in caderea si umblarea omului in neascultare, si in robia mortii. Dupa cum un tata iubitor nu-si pedepseste copilul neascultator de dragul pedepsei, nici de dragul umblari in neascultare. Un tata iubitor aplica pedeapsa de corectare pentru copilul sau neascultator de dragul umblari in ascultare,  in apropiere, in partasie si-n unitate intre ei doi. Dupa cum un medic bun nu face o operatie unui prieten bolnav, de dragul operatiei care in multe cazuri provoaca durei insuportabile. Un medic bun face operatia prietenului sau bolnav de dragul prietenului sau, de dragul sanatati si pentru ca prietenia si apropierea lor sa continue mai departe. Mult mai mult decat orice tata, de cat orice medic Dumnezeu a randuit caderea si umblarea in neascultare a fapturi Sale cu un motiv gandit bine in mintea Sa si izvorat chiar din inima dragostei Sale. Ba chiar mai mult Scriptura declara ca Dumnezeu A SUFERIT CU MULTA RABDARE, vremea aceasta a umblari omului in neascultare. Cat timp omul creatura dragostei lui Dumnezeu, umbla in neascultare, Dumnezeu era intr-o necurmata suferinta, suferinta din cauza indepartari omului, din cauza instrainari si a separari. Suferinta pentruca Dumnezeu a iubit totdeauna omul, creatura manilor Sale. In toata aceasta perioada Duhul lui Dumnezeu vestea din timp in timp, atat prin lucrurile ce se intamplau, cat si prin gura profetilor, marea dorinta, focul dragostei Sale, TAINA VOII SALE: IMPACAREA, APROPIEREA SI UNIREA OMULUI CU DUMNEZEU in Hristos Isus Fiul dragostei Sale. 

Ah! Dragi cititori, dragi prieteni nu vremea umblari omului in neascultare este taina voii lui Dumnezeu, secretul ascuns al inimi Sale, nu pacatul neascultari si robia mortii este buna placere si taina voii Sale. Toate acestea au fost ingaduite de Dumnezeu cu un motiv bine cunoscut de El. 

Nu dragi mei de milioane de ori nu, iata doar cateva strigate nemuritoare, a caror sunet se aude si azi prin Duhul dragostei Sale. Strigate si declaratii care au fost facute de un Dumnezeu in suferinta, un Dumnezeu care fiind in suferinta despartirii temporare, vesteste plin de bucuria apropierii, a impacarii si a unirii din nou si PENTRU TOTDEAUNA cu omul, faptura atat de misterioasa a gandurilor si a dragostei Sale. Iata ce declara Creatorul si Dumnezeul care atat de mult A IUBIT (cand a iubit?  =intotdeauna) lumea, ca a dat si a strigat a prevestit vestea buna a venirii Indurari lui Dumnezeu, unde asa zice Scriptura: Sa se bucure cerurile si sa se veseleasca pamantul, sa mugeasca marea cu tot ce cuprinde ea! Sa tresalte campia, cu tot ce e pe ea, toti copacii padurii sa strige de bucurie inaintea Domnului! Caci El vine, vine sa judece pamantul. El va judeca lumea cu dreptate si popoarele dupa credinciosia Lui. Familiile popoarelor, dati Domnului, dati Domnului slava si cinste! Caci Tu, Doamne, Tu esti Cel Preainalt peste tot pamantul. Cantati Domnului o cantare noua. Strigati catre Domnul cu strigate de bucurie, toti locuitorii pamantului!, Chiuiti, strigati si cantati laude! Cantati Domnului cu arfa, cu arfa si cu cantece din gura! Cu trambite si sunete din corn, strigati de bucurie inaintea Imparatului, Domnului! Sa urle marea cu tot ce cuprinde ea, sa chiuie lumea si cei ce locuiesc pe ea, sa bata din palme raurile, sa strige de bucurie toti muntii inaintea Domnului!  Caci El vine sa judece pamantul! Strigati de bucurie catre Domnul toti locuitorii pamantului! Slujiti Domnului cu bucurie, veniti cu veselie inaintea Lui. Sa stiti ca Domnul este Dumnezeu! El n-ea facut, ai Lui suntem. Laudati-L si binecuvantati-I Numele. Caci Domnul este bun, bunatatea Lui tine in veci, si credinciosia Lui din neam in neam. Laudati pe Domnul, caci este bun caci in veac tine indurarea Lui! O, de ar lauda oamenii pe Domnul pentru bunatatea Lui, si pentru minunile Lui fata de fiii oamenilor. El I-a scos din intuneric si din umbra mortii si le-a rupt legaturile. El a sfaramat porti din arama si a rupt zavoare din fier. Nebunii, prin purtarea lor vinovata (prin pacatul neascultarii) si prin nelegiuirile lor, ajunsesera nenorociti. Sufletul lor se dezgustase de orice hrana si erau langa portile mortii. El a trimis Cuvantul Sau si I-a tamaduit si I-a scapat de groapa. O, de ar lauda oamenii pe Domnul pentru bunatatea Lui. Toate marginile pamantului isi vor aduce aminte si se vor intoarce la Domnul, toate familiile neamurilor se vor inchina inaintea Ta. Caci a Domnului este Imparatia, El stapaneste peste neamuri. Toti cei puternici de pe pamant vor manca si se vor inchina si ei, inaintea Lui se vor pleca toti ceice se coboara in tarana, cei ce nu pot sa-si pastreze viata. Neprihanitilor, bucurati-va in Domnulsi veseliti-va! Scoateti strigate de bucurie, toti cei cu inima fara prihana! Cantati o cantare noua! Faceti sa rasune coardele si glasurile voastre! Caci Cuvantul Domnului este adevarat si toate lucrarile Lui se implinesc cu credinciosie. Bunatatea Domnului umple pamantul. Tot pamantul sa se teama de Domnul! Toti locuitorii lumii sa tremure inaintea Lui! Caci El zice si se face, porunceste si ce porunceste ia fiinta. Opriti-va si sa stiti ca Eu sunt Dumnezeu, Eu stapanesc peste neamuri, Eu stapanesc pe pamant. Bateti din palme toate popoarele! Inaltati lui Dumnezeu strigate de bucurie! El este Imparat mare peste tot pamantul. Cantati lui Dumnezeu cantati! Caci Dumnezeu este Imparat peste tot pamantul, cantati o cantare inteleapta. Inalta-Te peste ceruri, Dumnezeule, peste tot pamantul sa se intinda slava Ta. Caci bunatatea Ta ajunge pana la ceruri si credinciosia Ta pana la nori. Tu asculti rugaciunea, de aceea toti oameni vor veni la Tine. Tot pamantul se inchina inaintea Ta si canta in cinstea Ta, canta Numele Tau. Da toti imparatii se vor inchina inaintea lui, toate neamurile ii vor sluji. Caci El va izbavi pe saracul care striga si pe nenorocitul care n-are ajutor. Toate neamurile pe care le-ai facut, vor veni sa se inchine inaintea Ta, Doamne si sa dea slava Numelui Tau. Cand te voi lauda, voi fi cu bucuria pe buze, cu bucuria in sufletul pe care mi la-I izbavit, si limba mea va vesti zi de zi dreptatea Ta. Laudati pe Domnul, caci este bun, caci in veac tine indurarea Lui! Asa sa zica cei rascumparati de Domnul. Toti imparatii pamantului Te vor lauda Doamne, cand vor auzi cuvintele gurii Tale, ei vor lauda caile Domnului, caci mare este slava Domnului. Laudati pe Domnul, Laudati-L cu timpane si cu jocuri, laudati-L, cantand cu instrumente, cu chimvale sunatoare, laudati-L cu chimvale zanganitoare! Laudati-L cu jocuri, cu toba si cu arfa. Tot ce are suflare sa laude pe Domnul. 

Acestea cuvinte apartin, si sunt o parte importanta din Vestea Buna. Ele sunt adunate din Cartea Psalmilor. Am amintit doar cateva proclamari, care au fost facute prin Duhul, despre vremea venirii lui Hristos. Acestea proclamari au fost facute inca in timpul randuieli lui Adam. Da inca in timpul cand intunericul crestea, si devenea tot mai intunecos, inca in timpul cand moartea domnea cu putere asupra omenirii. Prin astfel de declaratii Duhul Sfant incuraja omenirea, o incuraja sa priveasca spre vremea Indurarii. Prin astfel de declaratii Duhul lui Dumnezeu vestea sfarsitul randuieli lui Adam, sfarsitul pacatului si a morti. Vestea cu putere venirea Imparatiei lui Dumnezeu peste tot pamantul, sa faca o apropiere, sa faca o impacare si o unire cu Tatal Ceresc, a omului cazut in pacatul neascultarii. Aceasta este voia lui Dumnezeu, acesta este dorinta cea neanfranta, aceasta este Vestea Buna: Mantuirea tuturor oamenilor. Numai prin Duhul Sfant a lui Dumnezeu se pot face astfel de declaratii. Numai oameni care au fost atrasi de Hristos, numai ceice au intrat pe poarta rastignirii si a mortii lui Isus inlauntru IN HRISTOS, numai ceice au devenit prieteni ai lui Hristos pot face astfel de declaratii. Cine nu este prietenul lui Hristos nu cunoaste voia Tatalui, dupa cum gasim scris: Nu va mai numesc robi, pentru ca robul nu stie ce face stapanul sau, ci v-am numit prieteni, pentru ca v-am facut cunoscut tot ce am auzit de la Tatal Meu Ioan 15:15. A fi prieten cu Hristos nu prea depinde de om, depinde mai mult de planul voii lui Dumnezeu desfasurat in Isus Hristos Fiul Sau. Isus vorbeste despre doua stari foarte diferite ale unui singur om, prima stare este starea de rob in casa stapanului. Atata timp cat Stapanul nu descopera tainele gandurilor sale fata de robul sau, robul ramane mai departe in robia necunostintei sale. Dar daca Stapanul se indura de robul sau si incepe sa-Si descopere tainile inimi sale fata de robul sau, atunci robul devine prietenul Stapanului si nu peste multa vreme devine parte importanta in planul de lucru al stapanului sau si cu adevarat Lucrator impreuna cu Stapanul. 

Intr-o zi Cultul Fariseiilor au incercat sa aduca o invinovatire lui Isus, ca unul care vorbeste impotriva Cezarului. In aceeasi zi au venit la El si mai mari Cultului Saducheiilor, si acestia ca si Fariseii au cautat sa se indreptateasca inaintea Lui ca uni care cunosteau foarte bine Scripturile, si vroiau sa judece pe Isus potrivit cu statutul Scriptural intemeiat de ei. Saducheii acestia au intemeiat statutul lor de credinta bazati pe cele scrise in Scripturi. Asa dar dupa invatatura Cultului lor ei declarau ca nu este o inviere a mortilor, probabil ca si ei declarau ca puterea morti asupra omenirii este vesnica, eterna, si ca Viata nu va fi niciodata instare sa invinga moartea. Aparand cu toata puterea invatatura Cultului lor in care erau ingraditi de limitele minti firii pamantesti, ei declarau ca mania lui Dumnezeu este vesnica, iar bunatatea si indurarea Lui tine numai o jumatate de clipa, ei declarau ca seara vine plansul iar dimineata vine plansul cel amar, bucuria este plecata pe un drum cu unul singur sens si nu se mai intoarce niciodata. Ei fiind robi ai morti, vesteau puterea mortii, ori de cate ori deschideau Scripturile ei vedeau numai puterea cea mare a mortii si mania eterna a unui Dumnezeu manios. Statutul Cultului lor nu le dadea voie sa treaca granitile naturi pamantesti si sa experimenteze maretele bogatii a lumii Spirituale. Pentru ei si cultul lor tot ce omenirea a facut in Adam era mai puternic ca si ceia ce Dumnezeu a facut in Hristos. Orice invatatura care nu potrivea cu Statutul Cultului lor, orice taina care nu era descoperita de Statutul lor trebuia sa fie judecata si declarata ca ceva foarte periculos, ceva care era impotriva, ceva care putea sa nimiceasca sfanta lor credinta in MOARTEA ETERNA, sfanta lor credinta numai in lumea de materie pamanteasca. 

Deaceea au venit la Isus reprezentanti ai Cultului Saducheiilor, doctori in teologia lumii de materie, Invatatori universitari despre pacat si moarte, membri activi, cu vechime multa in tribunalul suprem al celor cinci judecatori ai stapanirii firii pamantesti. Iata cu ce intrebare au cautat ei sa dovedeasca pe Isus ca este un Invatator fals, pentruca invatatura Lui nu facea parte din invatatura Cultului lor, unde au zis ei: Invatatorule, Moise a zis: Daca moare cineva fara sa aiba copii, fratele lui sa ia pe nevasta fratelui sau si sa-I ridice urmas. Erau, dar, la noi sapte frati. Cel dintai s-a insurat si a murit, si, fiindca n-avea copii, a lasat fratelui sau pe nevasta lui. Tot asa si al doilea, si al treilea, pana la al saptelea. La urma, dupa ei toti, a murit si femeia. La inviere, nevasta caruia din cei sapte va fi ea?  Fiindca toti au avut-o de nevasta. Drept raspuns, Isus le-a zis:Va rataciti! Pentruca nu cunoasteti nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. Caci la inviere, nici nu se vor insura, nici nu se vor marita, ci vor fi ca ingerii lui Dumnezeu in cer. Matei 22:23-30. Raspunsul lui Isus este descoperirea stari lor, adica Saducheii acestia citeau si memorau multe Scripturi, dar ei nu cunosteau insemnatatea lor. Ei nu cunosteau nici puterea lui Dumnezeu. Daca totusi este o inviere a mortilor, ziceau ei, trebuie sa fie tot sub puterea mortii, tot sub stapanirea randuieli lui Adam, unde oameni inviati din mortii vor continua sa traiasca viata aceea traita inainte de moarte, adica se vor supune din nou randuieli lui Adam unde oameni se insoara si se marita. Ei traiau in ratacire necunoscand vocea Scripturi care declara sfarsitul lui Adam, sfarsitul pacatului si sfarsitul mortii. Ei traiau in ratacire necunoscand puterea lui Dumnezeu de inviere a omenirii din moarte intr-o viata nemuritoare. Ei erau robi, pentruca robi nu cunosc voia si lucrarile stapanului lor. Ferice de acei robi la care Stapanul casei le descopera voia si secretele lucrarilor Sale. Ferice de robi pe care Stapanul casei ii numeste PRIETENI. Saducheii acestia nu cunosteau nimic despre Planul Veacurilor, unde in Hristos toti morti vor invia dar fiecare la randul cetei lui. Ei nu cunosteau Rostul venirii lui Mesia, si nici plinatatea bogatiilor puteri dragostei lui Dumnezeu asunse in Mesia Hristosul, Unsul si Trimisul lui Dumnezeu. 

Cred eu ca statutul Cultului Saducheiilor ajuns in vremea aceasta, este putin mai avansat in cunoasterea Scripturilor. Daca cei din timpul lui Isus nu credeau in invierea mortilor, si nu cunosteau puterea vietii nemuritoare, cei din vremea aceasta cred intr-o inviere din morti dar partiala, doar a unui singur grup de oameni, un grup format din PUTINI oameni. Iar marea majoritate a omenirii, spun ei nu vor invia in Hristos nici odata, ei vor fi chinuiti si torturati in flacara si jarul IADULUI ETERN. Daca acest Cult al Saducheiilor a crescut in credinta de la NICI UNUL inviat din morti la PUTINI inviati din morti, este totusi speranta. Se prea poate ca uni dintre ei dupa citirea cu grija a materialului acesta, si dupa ce Sfantul Duh le va face o trezire, vor putea marturisi in scurta vreme o avansare a credintei lor in invierea mortilor de la PUTINI la MAREA MAJORITATE. Apoi peste putina vreme o mai mare avansare a credintei lor pentru invierea mortilor de la MAREA MAJORITATE la BINECUVANTATUL TOTI dar fiecare la randul cetei lui Aleluia!

Invierea lui Isus este foarte importanta, ea este invierea tuturor mortilor. Daca se propovaduieste ca Hristos a inviat din morti, cum zic unii crestini ca nu este o inviere a mortilor? Daca nu este o inviere a mortilor, nici Hristos n-a inviat. Apostolul Pavel considera invierea lui Hristos, invierea tuturor mortilor, iar daca morti nu inviaza, atunci nici Hristos n-a inviat, declara el. In alte cuvinte cand Hristos a inviat, toti morti au inviat IMPREUNA CU EL. Iar daca morti au ramas pentru vecie in moartea lor, atunci Hristos nu a inviat. Invierea lui Hristos nu poate fi separata de invierea tuturor mortilor. Daca unul singur om mort nu inviaza in nemurire, atunci moartea nu a fost invinsa, iar daca moartea ramane vesnic, atunci viata a fost inghitita de moarte, atunci ascultarea lui Isus a fost nimicita de neascultarea lui Adam, atunci Isus a fost gasit vinovat, El a fost biruit de forta uriasa a pacatului, si prin pacat moartea troneaza in continuare si viata lui Isus impreuna cu toata randuiala cereasca falimenteaza si ingenuncheaza in fata tronului glorios al lui Satan. 

Uni crestini, ba chiar multi crestini simt o mare placere, o bucurie spirituala, cand cu ravna propovaduiesc MOARTEA ETERNA. Moartea eterna nu poate exista numai prin PACAT ETERN. Pacatul etern nu poate exista numai prin AMAGITOR ETERN. Amagitor etern nu poate exista numai daca Dumnezeu este AMAGITORUL pentruca numai El este etern. Crestini acestia se falesc ca sunt intelepti, dar inca sunt nebuni, unde ei prin declaratiile lor schimba in minciuna, puterea si slava dragostei Preafericitului Creator si Dumnezeu. Iata una din multele declaratii ale Scripturii referitoare la puterea crucii si invierea lui Isus: In El ati fost taiati imprejur, nu cu o taiere imprejur facuta de mana, ci cu taierea imprejur a lui Hristos, in desbracarea de trupul poftelor firii NOASTRE pamantesti. Fiind ingropati IMPREUNA cu El, prin botez, si inviati in El si IMPREUNA cu El, prin credinta in puterea lui Dumnezeu, care L-a inviat din morti. Pe voi care erati morti in greselile voastre si in firea voastra pamanteasca netaiata imprejur, Dumnezeu v-a adus la viata IMPREUNA cu El, dupa ce ne-a iertat toate greselile. A sters zapisul cu poruncile lui, care statea impotriva noastra si ne era potrivnic, si l-a nimicit, pironindu-l pe cruce. A DESBRACAT DOMNIILE SI STAPANIRILE si le-a facut de ocara inaintea lumii, dupa ce a iesit biruitor asupra lor prin cruce Coloseni 2:11-15. 

Declaratiile acestea facute de Apostol nu sunt rezultatul unui Institut Teologic, si nici rodul statutelor gruparilor religioase din Iudea sau chiar din tot tinutul lui Iuda. O invatatura principala care predomina in fiecare grupare religioasa a vremi aceleia era faptul ca Mesia va veni sa salveze, sa elibereze NUMAI casa lui Israel. Orice invatatura, orice declaratie care vestea o largire a hotarelor stabilite de fauritorii statutelor religioase, unde Mesia va fi un Salvator, un Mantuitor al altor popoare inafara poporului Evreu, trebuia judecata ca o invatatura falsa, o declaratie periculoasa, care putea duce in ratacire poporul peste care ei stapaneau prin puterea statutelor fabricate de ei din Legea lui Moise. Timpul in care Pavel era unit cu aceasta putere omeneasca a statutului Fariseiilor, era un mare prigonitor, un mare impotrivitor, a faptului ca in Mesia este castigata si asigurata deplin SALVAREA INTREGI OMENIRII. Dar dupa ce pe drumul Damascului, Pavel a auzit si a vazut pe Mesia, pe acel pe care el il prigonea, despre Acel care el declara ca salvarea si mantuirea Lui este foarte limitata, ea este numai pentru UNUL SINGUR POPOR, iar mania si pedeapsa Lui este VESNICA pentru toate celelalte popoare. Da dupa aceasta intalnire personala cu adevaratul Mesia, da dupa ce omul lui Dumnezeu Anania prezinta prin Duhul mesajul lui Dumnezeu unde se spunea hotararea Suveranului Parinte: Dumnezeul parintilor nostri te-a ales sa CUNOSTI VOIA LUI, sa vezi pe Cel Neprihanit si sa AUZI CUVINTE DIN GURA LUI, caci Ii vei fi martor FATA DE TOTI OAMENII, pentru lucrurile pe care le-ai vazut si auzit Fapte22:14, 15. 

Da dragi mei NUMAI dupa ce Pavel incepe sa cunoasca VOIA lui Dumnezeu, NUMAI dupa ce Pavel vede pe Cel Neprihanit, NUMAI dupa ce Pavel aude cuvinte din gura Lui si in sfarsit NUMAI dupa ce ESTE TRIMIS sa fie martor pentru cele auzite si vazute. NUMAI dupa toate acestea calauzit de Duhul face acestea marete si tainice declaratii despre puterea cruci lui Hristos Mesia. In puterea tainica a crucii cei taiati imprejur de mana omului, adica poporul Evreu, au fost pentru totdeauna desbracati de trupul poftelor firii pamantesti. Acesta trup al poftelor firii pamantesti a fost apoi ingropat IMPREUNA CU EL. Da tot trecutul acestui trup al poftelor a fost ingropat in groapa uitarii, si prin puterea de reanoire a vietii neperitoare in El si IMPREUNA CU EL sa facut o inviere a celor morti, da prin puterea lui Dumnezeu care l-a inviat pe Isus. 

Tot prin puterea crucii lui Hristos, toti ceilalti care erau morti in greselile lor si in firea lor pamanteasca netaiata imprejur, adica toate Neamurile, au fost adusi la viata IMPREUNA CU EL, dupa ce Dumnezeu le-a iertat toate greselile. Dupa ce tot prin puterea crucii din doi a facut unul si a surupat zidul de la mijloc care-I despartea, si a impacat pe cei doi (adica Israel si Neamurile) cu Dumnezeu intr-un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit vrajmasia atat dintre cei doi, cat si dintre ei si Dumnezeu, da dupa aceea Apostolul face o declaratie care este o dovada ce nu poate fi tagaduita, ea este scopul final al crucii, puterea culminanta a biruintei lui Isus care se introneaza in tronul harului lui Dumnezeu, unde zice: A desbracat domniile si stapaniriile si le-a facut de ocara inaintea lumii, dupa ce a iesit biruitor asupra lor prin cruce Aleluia!

Cred ca este ziditor sa amintesc aici o declaratie asemanatoare facuta tot de apostolul Pavel in scrierea lui catre frati din Efes: Ma rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatal slavei, sa va dea un duh de intelepciune si de descoperire, IN CUNOASTEREA LUI, si sa va lumineze ochii inimii, ca sa pricepeti care este nadejdea chemarii Lui, care este bogatia slavei mostenirii Lui in sfinti, si care este fata de noi, credinciosii, nemarginita marime a puterii Sale, dupa lucrarea puterii tariei Lui, pe care a desfasurat-o in Hristos, prin faptul ca L-a inviat din morti si L-a pus sa sada la dreapta Sa, in locurile ceresti, mai presus de ORICE DOMNIE, DE ORICE STAPANIRE, DE ORICE PUTERE, DE ORICE DREGATORIE SI DE ORICE NUME care se poate numi, nu numai in veacul acesta, ci si in cel viitor Efeseni 1:17-21. 

Dumnezeu in nemarginita Sa putere a trimis pe Fiul Sau sa fie o dovada vizibila a dragostei si a iubirii Sale fata de om, creatura manilor Sale si maretul vis, mareata dorinta a inimii Sale. Ah! dragi mei, Dumnezeu nu a trimis pe Isus sa fie numai un bun Invatator, care sa invete omul cum sa se salveze din robia si greul jug al pacatului. Isus nu a venit sa demonstreze omului ca firea pamanteasca poate fi restignita. Isus nu a venit sa prezinte sapte puncte importante prin care omul poate sa invinga pe Satan. Isus nu a venit sa calatoreasca lungul drum, din ieslea Betlemului si pana in dimineata Invierii, numai ca sa incurajeze omul, numai ca sa-l ajute moral, numai sa-l provoace, sa-l ajute sa incerce si el adica omul muritor sa urmeze pe Isus pe acela-si drum. Isus cand a inceput sa umble in drumul ascultari nu a lasat omenirea tot in inchisoarea neascultari. Isus ajuns in dimineata Invierii, nu a trimis o invitatie speciala omenirii ramase in inchisoarea neascultarii, Isus nu a umblat in drumul ascultari doar de unul singur despartit de omul muritor. Misiunea lui Isus a fost mult mai mareata mult mai presus decat a fi un BUN DEMONSTRATOR. Misiunea lui Isus ne spune Apostolul era potrivita cu nemarginita marime a puterii lui Dumnezeu

. Scriptura declara ca Fiul a fost trimis din cauza puteri dragostei lui Dumnezeu fata si pentru omenire, unde zice: Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca toti crezand in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. Dumnezeu, in adevar, n-a trimis pe Fiul Sau in lume ca sa judece lumea, ci ca lumea sa fie mantuita prin El. 

In scrieriile trecute am vorbit in putine si limitate cuvinte despre lucrarea mareata a lui Dumnezeu unde Cuvantul sa desbracat pe Sine insusi si a luat un trup omenesc, trupul omului Adamic in care erau inclusi toti oameni. In acest trup omenesc pregatit foarte misterios de Dumnezeu, Isus incepe umblarea Sa in drumul ascultari. Inca de la nasterea Sa adica de la imbracarea acestui trup care reprezinta toata spita sau rasa umana, Isus este urmarit, este ispitit, este provocat prin tot felul de soapte la fiecare pas in umblarea Sa. In momentul cand Cuvantul Lui Dumnezeu desbracat de puterea Vieti a intrat in lumea morti imbracandu-Se cu trupul omului muritor, sa produs o mare tulburare. De la tronul domniei intunericului sa anuntat o alarma prin care au fost chemate si puse in stare de urgenta toate domniile, toate stapanirile si toate puterile. In fruntea lor a pornit inarmat cu toata viclenia si veninul otravitor insusi sarpele vechi numit Satan. Cred eu ca Satan nu cunostea secretele intelepciuni si puterea dragostei lui Dumnezeu, deaceea cand a vazut ca in lumea stapanirii lui, in lumea mortii a aparut Cuvantul care acum si aici devenise Fiul lui Dumnezeu, si in acest om Fiu a lui Dumnezeu a fost asezata si inclusa toata spita umana, a pornit impotriva Fiului lui Dumnezeu folosind toate armele sofisticate ale vicleniei sale. Acum intreaga omenire cazuta in neascultare, incepea sa faca primi pasi ai ascultari impreuna si din pricina lui Isus care umbla in ascultare. Acum Satan intelege ca soarta omenirii depinde total de felul umblari lui Isus. Acum Satan vede ca Isus trece granitele neascultari si impreuna cu toata omenirea inclusa in TRUPUL SAU face primi pasi pe drumul ascultari indreptandu-se spre o anumita tinta: Pomul Vietii, voia lui Dumnezeu adica Viata Vesnica. Acum Satan concentreaza toate fortele sale impotriva lui Isus, acum Satan se pare ca-si aminteste de declaratia si porunca lui Dumnezeu rostita in gradina Edenului. Acum Satan intelege ca are de- a face cu SAMANTA FEMEII, tronul si domnia lui este in pericol, daca Isus parcurge tot drumul ascultari pana la destinatia stabilita de Dumnezeu, atunci toata omenirea este salvata din pacat si moarte si domnia si stapanirea sa se sfarseste pentru totdeauna. 

Iata doar cateva cuvinte care descrie aceasta tulburare in domnia lui Satan la aparitia Trimisului si Unsului lui Dumnezeu: Imparatii pamantului se rascoala si domnitorii se sfatuiesc impreuna impotriva Domnului si impotriva Unsului Sau, zicand: Sa le rupem legaturile si sa scapam de lanturile lor. Cel ce sade in ceruri rade, Domnul Isi bate joc de ei. Apoi in mania Lui, le vorbeste si-I ingrozeste cu urgia Sa, zicand:Totusi, Eu am uns pe Imparatul Meu pe Sion, muntele Meu cel sfant. Eu voi vesti hotararea Lui—zice Unsul, Domnul Mi-a zis:Tu esti Fiul Meu! Astazi Te-am nascut. Cere-Mi, si-Ti voi da NEAMURILE DE MOSTENIRE, SI MARGINILE PAMANTULUI IN STAPANIRE! Psalmul 2:2-8. 

Asa sa intamplat imediat la aparitia Unsului lui Dumnezeu, Satan a adunat toata ostirea intunericului si dupa ce au facut o conferinta de sfatuire unde au hotarat un plan de lupta, un plan vechi si bine cunoscut, un plan care pana aici intodeauna a dat un randament foarte bogat si sigur, dupa aceasta sfatuire au pornit cu toata puterea si cu toata tactica de lupta impotriva Fiului lui Dumnezeu. Daca domnia si stapanirea lui Satan reusea sa clatine piciorul umblari in ascultare al lui Isus, erau siguri ca prin aceasta pot sa rupa legatura dintre Tatal si Isus si sa scape de lantul dragostei lui Dumnezeu. Satan acum cunoaste ca Isus va primi de la Tatal toate neamurile de oameni ca o mostenire, si ca va primi stapanire peste tot pamantul pana la marginile lui, NUMAI DACA UMBLA IN DEPLINA ASCULTARE FATA DE VOIA TATALUI. Unsul venise in lumea pacatului si a morti sa vesteasca si sa implineasca deplin voia si hotararea Tatalui Ceresc. Isus purta povoara intregi omenirii in trupul Sau, El purta vina si pacatul omenirii in trupul Sau de carne. Fiecare pas de umblare in ascultare Isus l-a facut printr-o mare suferinta, printr-o mare impotrivire fata de sinea Lui fata de ieul Lui. Da Isus a fost incercat, ispitit, provocat in toate felurile, in toate caile si in toate metodele sofisticate a lui Satan. 

Dupa un drum lung de incercari si ispite Isus se apropie de cea mai mare lupta, de cea mai mare suferinta, suferinta crucii o simte in tot trupul Sau inca din gradina Ghetsimani. Aici in gradina Ghetsimani fortele intunericului Il inconjoara, Satan aduce forte noi, forte puse deoparte pentru ceasul si clipa aceasta. Isus umbla tot drumul din ieslea Betleemului si pana in gradina Ghetsimani, in perfecta ascultare fata de Tatal, Satan se prezinta aici in gradina aceasta, in fruntea fortelor sale de elita. Cele mai vechi, cu multa experienta, cele mai otravitoare duhuri, rastalmacitori ai poruncilor si a dragostei lui Dumnezeu, doctori docenti in interpretarea Legi, experti in drepturile omului si in protejarea firii pamantesti. Tot felul de batjocoritori, mincinosi si iubitori de sine. Toate domniile, toate stapanirile, toate puterile in frunte cu batrana si nemiloasa Moarte, se prezinta aici pentru cea mai puternica lupta, da cea mai puternica lupta, o lupta cum nu a mai fost niciodata si nici nu va mai fi. Este o lupta pentru tron, este o lupta pentru stapanire si este o lupta pentru a mentine intreaga omenire mai departe prin pacat sub puterea mortii. 

Iata doar cateva imagini reale de nedescrisa suferinta a Fiului lui Dumnezeu, care creste in intensitate cu fiecare clipa de aici, si culmineaza pe crucea Golgotei: Caci va spun ca trebuie sa se implineasca cu Mine acestea cuvinte scrise: El a fost pus in numarul celor faradelege. Si lucrurile privitoare la Mine sunt gata sa se implineasca. Doamne, I-au zis ei, iata aici doua sabii. Si El le-a zis: Destul! Dupa ce a iesit afara, S-a dus, ca de obicei, in muntele Maslinilor. Ucenicii Lui au mers dupa El. Cand a ajuns la locul acela, le-a zis: Rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita. Apoi S-a departatde ei ca la o aruncatura de piatra, a ingenuncheat si a inceput sa Se roage, zicand: Tata, daca voiesti, departeaza paharul acesta de la Mine! Totusi faca-se nu voia Mea, ci a Ta. Atunci I s-a aratat un inger din cer, ca sa-L intareasca. A ajuns INTR-UN CHIN CA DE MOARTE si a inceput sa Se roage si mai fierbinte, si sudoarea I se facuse ca niste picaturi mari de sange, care cadeau pe pamant…. Isus a zis apoi preotilor celor mai de seama, capeteniilor strajerilor Templului si batranilor, CARE VENISERA IMPOTRIVA LUI: Ati iesit dupa Mine ca dupa un talhar, cu sabiisi cu ciomege? In toate zilele eram cu voi in Templu, si n-ati pus mana pe Mine. DAR ACESTA ESTE CEASUL VOSTRU SI PUTEREA INTUNERICULUI Luca 22:37-53. Nu Te departa de mine, caci s-apropie necazul si nimeni nu-mi vine in ajutor. O multime de tauri sunt imprejurul meu, niste tauri din Basan ma inconjoara. Isi deschid gura impotriva mea, ca un leu care sfasie si racneste. Am ajuns ca apa care se scurge, si toate oasele mi se despart, mi s-a facut inima ca ceara si se topeste inauntrul meu. Mi se usuca puterea ca lutul si mi se lipeste limba de cerul gurii, m-ai adus in tarana mortii. Caci niste caini ma inconjoara, o ceata de nelegiuiti dau tarcoale imprejurul meu, mi-au strapuns mainile si picioarele, toate oasele as putea sa mi le numar. Ei, insa, pandesc si ma privesc, isi impart hainele mele intre ei si trag la sort pentru camasa mea Psalmul 22:11-18. 

Iata adevarata suferinta a lui Isus. Suferinta lui Isus a inceput in timpul cand El Cuvantul lui Dumnezeu S-a desbracat de slava si Gloria Sa, si S-A ZMERIT imbracandu-se cu chipul omului muritor, da chipul omenirii cazuta in pacat si-n moarte. Acest chip pamantesc, chipul omului vechi (Adam cel pamantesc) a fost pentru Isus mai mult decat o puternica arma de lovire, producatoare de de tot felul de soapte si ispite in mana nemiloasa a vicleanului Satan. In acest trup al lui Isus pregatit de Dumnezeu a fost adunata pe de o parte in chip misterios, toata vina omenirii, a fost putin spus piata de comert, piata de desfacere a puteri intunericului. Aici in trupul pacatului si-au desfacut, si-au desfasurat activitatea: DOMNIILE, STAPANIRILE SI PUTERILE INTUNERICULUI dealungul tuturor veacurilor, de atunci, din ceasul neascultari. Lucrarea in acest trup al omenirii, este oferita lui Isus in pustiu in timpul ispitirii. Satan recomanda lui Isus drumul scurt si FARA SUFERINTA, unde zice: Diavolul L-a suit pe un munte inalt, I-a aratat, intr-o clipa, TOATE IMPARATIILE PAMANTULUI si I-a zis: Tie Iti voi da TOATA STAPANIREA SI SLAVA ACESTOR IMPARATII, caci mie imi este data si o dau oricui voiesc. Daca, dar, Te vei inchina inaintea mea, toata va fi a Ta Luca 4:5-7. 

Satan avea in vedere drumul lung si povoara suferintelor la care era deja implicat Isus Fiul lui Dumnezeu, deaceea in viclenia lui prezinta puternica strategie a imparatiei si stapanirii sale asezata in omul muritor, toata slava si gloria veninului otravitor. Priveste! sopteste prietineste Satan, nimeni niciodata, nici un Inger, nici un om, Trimis al lui Dumnezeu nu a fost gasit vrednic sa-mi cauzeze macar o pagubire mica, vina, pacatul si jugul nemilos al morti raman vesnic asupra omenirii, Dumnezeu este drept, El nu le va ierta nici odata neascultarea, asa dar nu vei avea nici o sansa sa aduci un sfarsit imparatiei mele. Sfatul meu intelept, spune Satan este sa alegi cale scurta si usoara, evita chinul, evita suferinta ascultari, evita crucea, evita tot calvarul, totul este prea complicat, este imposibil ca acest trup stapanit de pacat si moarte sa mai umble vre-o data in ascultare. Daca totu-si Tu gandesti ca poti schimba soarta omenirii, te sfatuiesc sa alegi drumul scurt, evita suferinta, foloseste momentul, daca te inchini inaintea mea POTI AJUNGE IN MAI PUTIN DE O CLIPA LA CAPAT DE DRUM SI TOATA OMENIREA VA FI A TA. 

Toate acestea Imparatii, toate acestea Stapanirii si slava lor otravitoare au fost prezente si active in trupul lui Isus tot timpul vietii lui. Minunea mare este ca tot in acela-si trup al lui Isus pe de alta parte, adica din partea Lui, El S-a impotrivit total, complect impotriva acestor domnii, stapaniri si puterii, umbland tot timpul in ascultare si devenind astfel cu adevarat o jertfa sfanta o jertfa nepatata, o jertfa de un bun miros, bine primita de Dumnezeu. Ascultarea lui Isus a fost numai prin suferinta. In gradina Ghetsimani Isus se arunca cu fata la pamant sub povoara grea, rodul tuturor veacurilor de umblare a omenirii in pacatul neascultarii. Chinul ca de moarte care cuprinde intreaga fiinta lui Isus este din cauza luptei impotriva tuturor soaptelor, strigatelor si sagetilor care ranesc adanc in mintea si in intreg trupul Sau. Isus cazut cu fata la pamant este cuprins de un chin ca de moarte, simte ca inima se topeste ca ceara sub presiunea valurilor puternice, sudoare se transforma in picaturi mari ca de sange, in mintea lui vocea vicleanului sarpe rasuna fara incetare: Esti sigur de ce faci, esti sigur ca aceasta-I voia lui Dumnezeu, esti sigur ca intelepciunea lui Dumnezeu nu poate gasi o alta cale mai usoara, apeleaza la mila Lui caci tu spunea-I ca-ti este Tata, este imposibil pentru tine sa mergi mai departe pe drumnul necurmat al suferintelor. Isus fortat, impins si purtat de valul apelor murdare striga fara sa se mai poata controla: Tata te rog gaseste o alta cale, Tata te rog fie-Ti mila de Mine, in mila si-n puterea Ta gaseste o cale mai scurta si mai usoara, departeaza te rog paharul acesta de la mine. Despre lupta si suferinta lui Isus este greu de vorbit, nu gasesc cuvinte, care sa vorbeasca indeajuns despre marea suferinta si impotrivirea fata de Sine mai cu seama din gradina si pana cand ajuns la capat de drum, ajuns la destinatie striga SA ISPRAVIT. 

Dragi mei cititori, daca Isus nu reprezenta, daca in trupul lui Isus nu era incorporata intreaga omenire, atunci viata lui Isus de-a umbla in ascultare de Tatal era foarte usoara, era fara multa suferinta. Daca omenirea a ramas tot in starea si locul ei, adica in pacatul neascultari, si in moarte, daca Isus a plecat in lungul drum din ieslea Betleemului si pana pe lemnul cruci doar de unul singur. Daca Isus a fost restignit, a murit si a fost ingropat doar de unul singur, fiind un INLOCUITOR al omenirii, dar omenirea a ramas tot in starea ei sub domnia si stapanirea lui Satan, daca omenirea nu a fost prezenta in gradina Ghetsimani, daca omenirea nu a fost prezenta in trupul lui Isus pe cruce, in moarte si in mormant, atunci domniile, stapanirile si puterile intunericului NU AU FOST DESBRACATE DE PUTEREA LOR PRIN CRUCE. Povoara purtata de Isus pe umeri Sai a fost cu adevarat povoara intregi omenirii, o povoara a pacatului, a neascultari si o povoara a mortii. In prezenta omenirii S-a luptat Isus in gradina, pacatul si vina omenirii era aceea care chinuia fiinta lui Isus, prin omul neascultarii. Satan si toata imparatia sa sopteau, strigau si fortau pe Isus sa zica acele cuvinte: Departeaza de la mine paharul. Chinul ca de moarte si sudoarea lui Isus ca picuri mari de sange era acolo unde Isus se impotrivea cu toata puterea impotriva acestor soapte, acestor glasuri otravite de puterea morti. Evanghelistul Matei scrie despre lupta si suferinta lui Isus aratand ca El fiind intristat si mahnit foarte tare a cazut cu fata la pamant si S-a rugat de trei ori in diferite timpuri ZICAND ACELEASI CUVINTE Matei26:36-46. 

Deci suferinta si lupta Sa era intre cele doua fraze diferite: Din partea omenirii vinovata, din partea domniilor, stapanirilor si a puteri intunericului era impins, era fortat ca de un uragan puternic sa se dea batut sa se opreasca aici, sa nu mearga mai departe. Sa roage pe Tatal sa gaseasca o alta cale, o alta metoda, ceva mai usor, orice altceva dar NU CRUCEA, Tata, daca este cu putinta, departeaza de la Mine paharul acesta! Din partea ascultarii Lui Isus cazut cu fata la pamant, tulburat si apasat de soapta murdara a neascultarii, striga din adancul dragostei lui Dumnezeu: Totusi nu cum voiesc Eu, ci cum voiesti Tu. Daca Isus cazut sub povoara si presiunea pacatului neascultari se oprea la primul strigat, la prima fraza, daca numai acum, si numai aici facea un singur pas in neascultare, atunci omenirea ramanea in continuare sub jugul batran si nemilos al mortii. Atunci domniile stapanirile si toata puterea intunericului se avantau spre veacurile viitoare, largind hotarele si apasant tot mai greu pe grumazul omenirii, prin pacat si moarte. Dar focul dragostei lui Dumnezeu era prea arzator fata de omenire ca sa stea in nepasare, si sa fie aproape stins. Scriptura ne spune ca: Atunci I s-a aratat un inger din cer, ca sa-L intareasca. Isus intarit de flacara focului dragostei lui Dumnezeu, purtand povoara omenirii in trupul Sau, continua sa umble in ascultare si se indreapta spre cruce. Din moment ce toata omenirea era adunata si incorporata intr-un singur trup, in trupul lui Isus, este usor de inteles ca ce se intampla lui Isus se intampla intregi omenirii. Oriunde merge, ori unde se afla Isus acolo este si omenirea, deaceea este scris: Astfel, dar, dupa cum printr-o SINGURA GRESEALA a venit o osanda, care a lovit pe TOTI OAMENII, tot asa, printr-o SINGURA HOTARARE DE IERTARE a venit pentru TOTI OAMENII o hotarare de neprihanire care da viata. Caci, dupa cum prin neascultarea UNUI SINGUR OM, cei multi au fost facuti pacatosi, tot asa, prin ascultarea UNUI SINGUR OM, cei multi vor fi facuti neprihaniti. Romani 5:18, 19. Si dupa cum am purtat chipul celui pamantesc, tot asa, vom purta si chipul Celui ceresc. Caci daca moartea a venit prin om, tot prin Om a venit si invierea mortilor. Si dupa cum TOTI MOR IN ADAM, tot asa, TOTI VOR INVIA IN HRISTOS …Aleluia Amin! 1Corinteni 15:21, 22, 49. 

Inca de la nastere Isus a fost urmarit, a fost ispitit, a fos intepat tot timpul in calcaiul umblari Sale. Cand vechiul Sarpe a descoperit randuiala lui Dumnezeu asezata in Isus Salvatorul lumi, si-a dat seama ca domnia si stapanirea sa este in pericol. Apostolul scrie fratilor ca moartea a venit prin om, deci terenul de lucru, mijlocul de extindere, de inmultire a pacatului si a morti este OMUL. Odata ce omul nu mai umbla in neascultare, odata ce omul se reantoarce la Creatorul lui si umbla in ascultare, atunci si acolo pacatul se sfarseste si moartea se opreste. Dumnezeu in planul Sau maret a luat toata omenirea si a asezat-o intr-un SINGUR OM, intr-un SINGUR TRUP, adica in trupul lui Isus. Astfel dar trupul lui Isus a fost si a ramas SINGURUL mijloc de extindere si de inmultire mai departe a pacatului si a morti. Pacatul a venit in omenire prin ispita neascultarii, prin ispita Sarpelui, odata pacatul infaptuit a provocat si a adus moartea. Daca Isus asculta o singura data soapta si predica vechiului Sarpe, daca numai o singura data Isus pasea in neascultare, atunci pacatul se extindea mai departe, si moartea nemiloasa I-si continua mai departe secerisul, numai atunci, numai daca Isus umbla in neascultare aveau tot dreptul teologi crestini sa declare PACATUL VESNIC SI MOARTEA VESNICA. Dar Isus prin suferinta, prin lepadare de Sine, printr-o impotrivire fata de sine, prin puterea Duhului Sfant a biruit Ispititorul, biruind Ispititorul a biruit pacatul, biruind pacatul a biruit moartea Aleluia! Asa dar este o mincina este o decreditare a suferintei si biruintei lui Isus sa se declare ca pacatul este vesnic si prin urmare ca moartea ar fi vesnica. Acesta a fost motivul principal pentru care Satan in fruntea domniilor, stapanirilor si a intregi puteri intunecate a pornit si a luptat prin toate mijloacele de amagire impotriva lui Isus cautand Sa-I clatine piciorul, cautand sa cucereasca macar putin loc in trupul lui, prin care loc sa-si poata extinde mai departe slava imparatiei sale. 

Drumul din gradina Ghetsimanilor si pana la cruce nu a fost singurul drum al suferintei lui Isus. Drumul acesta a fost, ultima parte, ultima suta, a fost ultima si cea mai mare suferinta a lui Isus impotriva pacatului amagitor. Dragi mei cititori Satan intodeauna a fost si este foarte religios, religia a fost si este locul lui de domnie. In religie el declara putin adevar si putina minciuna, si multa lume iubeste religia lui. Cat despre atei, cat despre cei ce nu cred in Dumnezeu, acestia nu sunt favoriti lui Satan. Ateii sunt oameni ramasi repetenti la clasa de religie, ei nu sunt avansati, ei nu au progresat in religia lui Satan. Ateiismul nu este arma de baza a lucrari de amagire a lui Satan. 

Isus este inconjurat de trupele de elita (gloata religioasa) a lui Satan dupa cum gasim scris: Pe cand graia El inca, iata ca a venit o GLOATA. Si cel ce se cheama Iuda, unul din cei doisprezece, MERGEA IN FRUNTEA LOR. Isus a zis apoi preotilor celor mai de seama, capeteniilor strajerilor Templului si batranilor care venisera impotriva lui Luca 22: 47, 52. Iata ca domniile, stapanirile si puterile intunericului se folosesc de varfurile cele mai inalte a religiei de atunci, de preoti cei mai de seama, de toata randuiala religioasa a Templului. Toti acestia uniti intr-un gand intr-un singur scop se inarmeaza cu tot felul de sageti pline de veninul si otrava Sarpelui batran si brazdeaza fiinta Mielului lui Dumnezeu. Isus sub povoara intregi omenirii priveste numai la Tatal, dragostea Tatalui pentru toata omenirea este forta si puterea prin care invinge fiecare ispita, fiecare soapta, fiecare strigat, fiecare batjocura. Isus nu renunta crucea, nu renunta paharul suferintelor, fiecare pas este important, oriunde poate fi o cursa a vicleniei lui Satan. Glasul lui Satan brazdeaza universul, el striga disperat: un singur pacat, macar unul singur, o singura vina, macar una singura. Iata inca o data rabdarea si suferinta lui Isus de care se inspaimanta toata armata lui Satan, nimeni nu reuseste sa provoace pe Isus, sa se razbune, sa raspunda cu batjocuri, macar odata, macar pe jumatate, deaceea este scris: El n-a facut pacat si in gura Lui nu s-a gasit viclesug. Cand era batjocorit, nu raspundea cu batjocuri, si cand era chinuit, nu ameninta, ci se supunea dreptului Judecator. 1Petru2;22, 23. Uitati-va, dar, cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea pacatosilor o impotrivire asa de mare fata de Sine, pentru ca nu cumva sa va pierdeti inima si sa cadeti de oboseala in sufletele voastre. Voi nu v-ati impotrivit inca pana la sange, in lupta impotriva pacatului Evrei12:3, 4. 

Chiar dupa ce Isus a fost restignit pe cruce lupta continua. Trupul lui Isus trupul care reprezinta intreaga omenire pacatoasa este acum tintuit pe lemnul cruci. Pe de-o parte, adica din partea omenirii, mainile care lucrau nelegiuirea, mainile care au varsat mult sange, acum sunt separate ca un symbol ca nu vor mai fi impreuna mana cu mana sa poata lucra impreuna lucrarile vechiului Sarpe si apoi pironite pe lemnul cruci pentru totdeauna. Picioarele care de peste patru mari dispensatii umblau in neascultare, picioarele care purtau si inmulteau pacatul de la om la om, din generatie in generatie, acum si aici au ajuns la capat de drum. Ele au fost supra puse unul peste celalalt, ca un symbol ca nu vor mai putea sa faca nici macar un pas in vechea umblare, iar dupa ce au fost suprapuse apoi au fost pironite pentru totdeauna pe lemnul cruci. Acest trup al pacatului incepe sa fie desbracat de puterea lui, totusi lupta si suferinta lui Isus continua. Adevarata suferinta a lui Isus impotriva puteri intunericului nu a fost numai procesul fizic al crucificari. Istoria ne este martora ca multi alti oameni inaintea lui Isus au fost restigniti pe cruce si suferinta fizica a crucificari lor a fost mult mai mare, mult mai dureroasa si mai sangeroasa decat crucificarea fizica a lui Isus. Suferinta lui Isus a fost mult mai mult decat suferinta fizica provocata de mana omului pamantesc. 

Inaltat si rastignit pe cruce Isus continua sa sufere, continua sa lupte impotriva acestui trup al pacatului care desi tintuit pe lemnul cruci inca are multe de spus, inca are multe dorinti neimplinite, inca are multe oportunitati prin care vrea sa-si demonstreze puterea, vointa si natura sa pamanteasca. Da acest trup inaltat pe cruce in fata intregului univers este cu adevarat natura si chipul OMULUI PAMANTESC. In trupul acesta atunci si acolo pe dealul Golgota eram eu si tu, noi toti, si toata vina, rebeliunea si toata nelegiuirea adunata impreuna, recolta neascultari a tuturor veacurilor. Da aceasta era lupta, aceasta era misiunea Hristosului lui Dumnezeu, sa aduca pacatul si vina neascultari omului in tupul Sau inaintea lui Dumnezeu, si prin ascultarea Sa, prin suferinta si lupta Sa impotriva acestui trup al pacatului, prin viata Sa aceea fara de pacat si vina, sa IMPACE LUMEA CU DUMNEZEU ALELUIA!

Priviti cea mai puternica lupta din istoria omenirii, defapt consider eu ca era si este singura lupta de felul acesta din istoria omului. Lupta era IN OM SI PENTRU OM. Omul era terenul de activitate, era campul de lucru, unde erau intronate toate domniile, toate stapanirile si toata puterea intunericului era la ea acasa. Moartea si Viata au venit prin om si pentru om ne spune Scriptura. Trupul lui Isus a fost facut, pregatit de Dumnezeu intr-un fel greu de inteles, in trupul acesta pregatit de Dumnezeu potrivit intelepciuni Sale, da aici este campul de lucru, este singurul teren de activitate, este locul de mijloc unde MOARTEA INTALNESTE VIATA, este locul de mijloc unde Intunericul intalneste Lumina, unde Minciuna intalneste Adevarul, unde Neascultarea intalneste Ascultarea, unde in final Satan intalneste pe Isus Fiul si expresia dragostei lui Dumnezeu. 

Da in trupul lui Isus are loc partea finala, ultima faza, ultima si cea mai importanta lupta a tuturor vremilor. Acum si aici cineva pierde si cineva castiga, acum si aici cineva coboara de pe tronul lui si unul altul se urca in tronul lui. Lupta este foarte puternica, toata temelia pamantului se clatina, toata ostirea cerului se ridica parca in picioare, acum si aici in trupul lui Isus atarnat pe cruce vechea randuiala se termina, traieste ultimile clipe, ultimile momente. Se fac schimbari, se aud strigate si urlete de disperare, toti domnitori cu vechime, toti stapanitori, cei mai victoriosi osteni, cele mai iscusite si viclene duhuri de amagire din GLOATA lui Satan apar in fata I-si incordeaza arcul si milioane de sageti otravitoare se infing adanc in trupul lui Isus. 

Iata doar cateva din multele sageti amagitoare pe care Isus prin rabdarea si impotrivirea Sa le biruieste rand pe rand, una dupa alta: Preotii cei mai de seama, impreuna cu carturarii si batranii, isi bateau si ei joc de El si ziceau:Pe altii I-a mantuit iar pe Sine nu Se poate mantui! Daca este El imparatul lui Israel, SA SE POGOARE ACUM DE PE CRUCE, si vom crede in El! S-a increzut in Dumnezeu, sa-L scape acum Dumnezeu, daca-L iubeste. Caci a zis: Eu sunt Fiul lui Dumnezeu! Trecatorii isi bateau joc de El, dadeau din cap si ziceau: Ua!Tu care strici templul si-L zidesti la loc in trei zile, mantuieste-Te pe Tine insuti si COBOARA-TE DE PE CRUCE!…. . Hristosul, Imparatul lui Israel, sa Se coboare acum de pe cruce, ca sa vedem si sa credem!

Dragi mei cititori, priviti va rog adevarata lupta, suferinta si biruinta a lui Isus Fiul lui Dumnezeu. Daca in tot timpul vietii Sale de 33 de ani si 6 luni, si mai cu seama aici in ultima clipa, El ar fi calcat o singura data gresit, numai o singura data sa paseasca in neascultare, numai o singura vina, numai o jumatate de pacat, atunci soarta intregi omenirii ramanea mai departe in mana si-n puterea nemilosului Satan.  Dar prin umblarea in deplina ascultare si supunere fata de Tatal, prin puterea Duhului Sfant Isus este aici pe cruce inaintea lui Dumnezeu, mai sunt doar cateva momente de suferinta si rabdare, pana cand Scriptura vestita se implineste, pana cand Isus cu bucuria cea mai mare, prin puterea Duhului lui Dumnezeu si deplin umplut cu toata dragostea lui Dumnezeu scoate ultimul strigat, ultima bataie a inimi Sale, deplina biruinta: SA ISPRAVIT TATA IN MAINILE TALE IMI INCREDINTEZ DUHUL!

Abia aici a luat sfarsit suferinta lui Isus. Toata GLOATA lui Satan, domniile, stapanirile si puterea morti au ramas fara cuvinte, au FALIMENTAT, activitatea lor a luat sfarsit pentru totdeauna, pentruca omul pamantesc, omul neascultator a fost inconjurat de jur imprejur de ascultarea lui Isus. Ele au fost desbracate de puterea lor, prin puterea CRUCI lui Isus. Omul pamantesc, omul pacatului, omul vechi a fost restignit pe cruce, a fost declarat INACTIV, toate intrarile, toate metodele, toate usile de activitate a lui Satan au fost pentru vecie inchise, au fost pironite pe lemnul suferintei cu piroanele rabdari si dragostei lui Hristos, dupa cum adevereste Scriptura: Stim bine ca omul nostru cel vechi A FOST RESTIGNIT IMPREUNA CU EL, pentruca trupul pacatului sa fie DESBRACAT DE PUTEREA LUI, in asa fel ca sa nu mai fim robi ai pacatului. Romani6:6. 
In prezenta trupului lui Isus atarnat pe lemnul cruci si dupa strigatul puternic care a strabatut si inca strabate toate masuratorile timpului, toate vremile adica moartea si sfarsitul randuieli lui Adam, Satan si toate domniile, toate stapanirile si toata puterea intunericului au predat armele, au fost desbracati de toata puterea lor, au ramas fara lucru, (NO MORE JOB) au primit ordin sa se prezinte la o imediata conferinta si INTALNIRE LA NIVEL INALT PESTE TREI ZILE IN PREZENTA SUVERANULUI CREATOR SI DUMNEZEU SI IN PREZENTA LUI ISUS HRISTOS INVIAT DIN MORTI, IN PREZENTA UNEI FAPTURI NOI ALELUIA. A desbracat domniile si stapanirile si le-a facut de ocara inaintea lumii, dupa ce a iesit biruitor asupra lor prin cruce, scrie Apostolul in scrierea lui. Dorinta inimi mele inaintea lui Dumnezeu pentru poporul si pentru neamul meu in care m-am nascut, adica poporul Roman este ca toti sa auda, sa cunoasca si apoi sa primeasca vestea buna adica SFARSITUL PACATULUI SI A MORTI SI INCEPUTUL DOMNIEI SI IMPARATIEI LUI DUMNEZEU IN OM SI PENTRU OM, PRIN VIATA VESNICA CARE ESTE HRISTOS DOMNUL NOSTRU. Prin harul lui Dumnezeu si in limitele ingaduite de El, subiectul Planul Veacurilor Unirea in Hristos continua in scriierile urmatoare. 

Other Writings in This Series: