| |
Ziua de Odihna
Multumim lui Dumnezeu Tatal pentru toate, mai ales pentru
harul Sau aratat pentu aceasta generatie de oameni, unde prin lumina Duhului
Sfint ne-a descoperit o importanta parte din Taina voiei Sale, despre care
apostolul Pavel scrie fratilor din Efes 1:9,10...Caci a binevoit sa ne descopere
taina voii Sale, dupa planul pe care-l alcatuise in Sine insusi, ca sa-l aduca
la indeplinire la implinirea vremilor, spre a-Si uni iarasi intr-unul, in
Hristos, toate lucrurile: cele din ceruri si cele de pe pamint.
Voia lui Dumnezeu este puterea dragostei Sale in actiune.
Trebuie sa intelegem ca este o mare diferenta intre voia lui Dumnezeu si voia
omului. Omul de cele mai multe ori trebuie sa apeleze la o alta putere mai mare
decat puterea sa personala pentru implinirea voii lui. Dumnezeu nu are nevoie de
ajutor in implinirea voii Sale, si nu exista o alta putere in intregul univers
care sa poata schimba, anula sau cel putin sa cauzeze o intirziere a voii lui
Dumnezeu. Isaia 46:9-11 Aduceti-va aminte de cele petrecute in vremurile
strabune, caci Eu sunt Dumnezeu si nu este altul. Eu sunt Dumnezeu si nu este
nici unul ca Mine. Eu am vestit de la inceput ce are sa se intample si cu mult
inainte ce nu este inca implinit. Eu zic: Hotaririle Mele vor ramane in picioare
si Imi voi aduce la indeplinire toata VOIA MEA. Eu chem de la rasarit o pasere
de prada dintr-o tara departata, un om ca sa implineasca planurile Mele, da Eu
am spus si Eu voi implini, Eu am planuit si Eu voi infaptui. Isaia 55:11 Tot asa
si Cuvintul Meu care iese din gura Mea nu se va intoarce la Mine fara rod, ci va
face VOIA MEA si va implini planurile Mele.
CUVINTUL LUI
DUMNEZEU care a iesit din gura lui venind jos pe pamint a luat trup omenesc (trupul
lui Adam ) si a implinit VOIA lui Dumnezeu (mantuirea rasei Adamice ..toti
oameni )dupa cum gasim scris in 1Timotei 2:4..Care VOIESTE ca toti oameni sa fie
mantuiti si sa vina la cunostinta adevarului. Astfel CUVINTUL se intoarce la
Dumnezeu aducand rodul bogat al implinirii voii lui Dumnezeu. Prin Isaia
Dumnezeu ne spune ca El a declarat sfirsitul inainte de inceput. Un bun exemplu
unde Dumnezeu declara sfirsitul inainte de inceput il gasim in Genesa cap 1.
Aici gasim voia lui Dumnezeu asezata intr -un plan de lucru. Planul de lucru
cuprinde 7 zile (7 VREMI ). Timp de 6 zile Dumnezeu prin CUVINTUL guri Sale
cheama lucrurile necesare pentru fiecare zi folosind aceea si expresie: SA FIE
si pentru fiecare zi gasim declaratia bucuriei Creatorului cand zice: SI ASA A
FOST si ca fiecare lucrare era BUNA. In ziua a sasea Dumnezeu schimba expresia
SA FIE si in prezenta intregului univers si a ostirii Dumnezeiesti face cea mai
minunata declaratie a dragostei Sale: SA FACEM om dupa chipul Nostru, dupa
asemanarea Noastra.
Se pare ca pana aici Dumnezeu comanda lucrurile de care are
nevoie pentru fiecare zi si ele apar, ele iau fiinta prin cuvintul SA FIE, dar
in ziua a sasea dupa ce aduna tot materialul necesar, declara TAINA VOII SALE:
SA FACEM OM DUPA CHIPUL NOSTRU DUPA ASEMANAREA NOASTRA. Aici Creatorul se
implica personal si implica si tot universul. Prin expresia SA FACEM intelegem
ca in aceasta lucrare e pusa semnatura dragostei, intelepciuni si puteri Sale
personale ....Aleluia! In versetul 27 gasim scris : Dumnezeu A FACUT pe om dupa
chipul Sau. Apoi in versetul 28 ..Dumnezeu IA BINECUVANTAT iar in versetul
31..Dumnezeu S-a uitat la tot ce facuse si iata ca erau FOARTE BUNE. Deci in
concluzie Dumnezeu a declarat ca VA FACE (SA FACEM) om in chipul si asemanarea
Sa, apoi gasim ca LA FACUT dupa chipul Sau, apoi ca la binecuvantat punandu-l
stapinitor peste cele 3 sfere: pasarile cerului, vetuitoarele pamantului si
pesti mari, iar in urma ca toate acestea erau foarte bune. Se vede clar ca
Dumnezeu in toata lucrarea Sa in acestea 6 zile nu a intampinat nici o opozitie,
nu are nici un dusman care sa cauzeze cel putin o mica gresala sau cel putin o
mica intirziere in planul de lucru. Declaratia Creatorului este ca Sa uitat la
tot ce facuse si iata ca erau foarte bune. Cand sa uitat la tot ce facuse, la
tot ce terminase, la tot ce era complect, nu a vazut nici un dusman, nici cel
mai mic diavol, care sa vina in timpul nopti si sa strice sa darame ceia ce
Dumnezeu facuse ziua, oh nu, de un milion de ori nu, nici macar omul in LIBERA
LUI ALEGERE na vine sa argumenteze ca nu e deacord sa poarte chipul si
asemanarea lui Dumnezeu si ca fiind creeat cu libera alegere are nevoie de putin
timp in care sa decida personal, daca acepta sau nu hotararea si planul voii lui
Dumnezeu. Oh nu! asa ceva nu gasim in planul voiei lui Dumnezeu, nu numai ca
suntem asigurati ca toate erau foarte bune dar in continuare gasim scris ca
toate au fost terminate, finalizate exact dupa planul voii lui Dumnezeu unde
zice: In ziua a saptea Dumnezeu Si-a SFARSIT lucrarea pe care o facuse, si in
ziua a saptea S-a ODIHNIT de toata lucrarea Lui pe care o facuse.
Odihna aceasta nu inseamna ca Dumnezeu era foarte obosit si
avea nevoie sa acumuleze din nou putina energie, potrivit cu Biblia scrisa in
originalul Aramaic (Peshitta )aici in cartea Geneza cuvantul odihna nu se refera
la o refacere, o reacumulare de energie, aici cuvantul odihna se refera la
timpul de bucurie, de satisfactie si multumire la sfirsitul unui lucru,
este bucuria unui lucru complect terminat. Odihna aceasta ne spune ca Dumnezeu
S-a OPRIT din lucru din cauza ca lucrarea Sa a fost complect terminata, daca
ceva undeva nu era complect finalizat potrivit planului de lucru, atunci si
acolo Inteleptul si a tot Puternicul Dumnezeu nu se oprea din lucru pana cand
totul era facut si terminat potrivit VOII SALE, mai ales ca toata aceasta
lucrare a fost si este lucrarea LUI PERSONALA, asa cum gasim in Romani 1:20..In
adevar insusirile nevazute ale Lui, puterea Lui vesnica si dumnezeirea Lui se
vad lamurit de la facerea lumii, cand te uiti cu bagare de seama la ele in
LUCRURILE FACUTE DE EL. In Efeseni 2:10 Caci noi suntem LUCRAREA LUI si am fost
ziditi in Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregatit Dumnezeu mai
dinainte ca sa umblam in ele. Apoi in Evrei 4:3..Pe cand noi fiindca am crezut
intram in Odihna despre care a vorbit El cand a zis: Am jurat in minia Mea ca nu
vor intra in odihna Mea! Macar ca LUCRARILE LUI FUSESERA ISPRAVITE INCA DE LA
INTEMEIEREA LUMII.
Asa dar odihna aceasta ne vorbeste de garantia apsoluta ca
lucrarile lui Dumnezeu au fost complect terminate cu semnatrura si declaratia
inteleptului Creator ca toate erau FOARTE BUNE. Numai in ziua cand noi credem in
terminarea perfecta a lucrarilor lui Dumnezeu intram si noi in odihna aceasta.
Aceasta VESTE BUNA, unde Dumnezeu a finalizat potrivit cu intelepciunea si
puterea Sa creatiunea minilor Sale OMUL, a fost vestita si vechiului Israel dar
ei nu au crezut aceasta veste buna si au incercat ei prin puterea Legi sa aduca
omul in chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Ei nu au crezut declaratia lui
Dumnezeu unde El a declarat si a prezentat sfirsitul perfect al omului inainte
de inceputul lui. In capitolul 1 din Geneza gasim declaratia si prezentarea
planului lui Dumnezeu, unde omul este creeat perfect, finalizat, terminat exact
dupa hotarirea Creatorului in chipul si asemanarea Sa. In capitolul 2 gasim apoi
INCEPUTUL acestei lucrari manifestata din sfera duhului in sfera fizica, unde
Dumnezeu face omul din tarana pamantului trasandui drumul spre minunatul sfirsit,
si perfectul final declarat deja de insusi Dumnezeu in capitolul 1. Dumnezeu a
facut deci pe om dupa chipul Sau, apoi la binecuvintat, la incununat cu slava si
cu cinste, la pus peste lucrarile manilor Sale, toate le-a supus sub picioare
lui, declarand ca toata aceasta lucrare este foarte buna.
Ajuns la acest
sfarsit foarte multumit, foarte bucuros, Suveranul Creator a intrat pentru
totdeauna in odihna vesnica a zilei a seaptea, aceia zi care nu mai are apoi o
alta seara, aceia zi unde soarele bucuriei si partasiei Sale cu omul, nu mai
apune. Ziua Sabatului care deasemenea este ziua a saptea, nu este in sinea ei
ziua de odihna a lui Dumnezeu. Cred eu ca ziua Sabatului este ziua de odihna a
omului, este o umbra, este o buna marturie, este o necurmata aducere aminte
despre ziua de odihna a lui Dumnezeu. Intre ziua de odihna a omului si ziua de
odihna a lui Dumnezeu este totusi o mare diferenta. Ziua de odihna a lui
Dumnezeu nu era urmata de inca o seara, fapt care ne spune ca ziua Lui de odihna
este o zi fara de sfarsit. Ziua Lui de odihna era incununata cu bucuria
lucrarilor Lui complect terminate. Nu numai ca lucrarile Lui au fost complect
terminate, dar au fost facute intocmai dupa planul voii Sale, intocmai dupa
dorinta si visul dragostei Sale.
Este de folos sa amintesc ca Dumnezeu a hotarat ca la
aceasta odihna a bucuriei Lui sa participe si omul si chiar intregul univers,
universul acela perfect, creat de Dumnezeu in timpul celor sase zile. Ziua de
odihna a omului care este ziua a saptea, este o zi care incepe cu o dimineata si
sfarseste cu o seara, ziua de odihna a omului este trecatoare si este foarte
scurta, in ziua aceasta omul se odihneste de lucrarea lui fie ca este complect
terminata, fie ca nu este complect terminata, fie ca este facuta foarte bine,
fie ca este facuta mai putin bine. De multe ori omul in ziua lui de odihna
fizica se framanta, se streseaza poate mai mult ca in cele sase zile de lucru.
Chiar daca omul ar avea trei zile de odihna din cele sapte zile tot nu ar avea
odihna la care ne cheama Dumnezeu. Cine intra in ODIHNA LUI gaseste adevarata
odihna nu numai pentru trupul fizic dar si pentru omul launtric, si odihna
aceasta nu sfarseste odata cu venirea seri, odata cu apusul soarelui. Cred eu ca
despre aceasta vesnica odihna vorbeste scriitorul in scrierea lui catre frati
Evrei: Sa luam dar, bine seama, ca ,atata vreme cat ramane in picioare
fagaduinta intrarii in ODIHNA LUI, nici unul din voi sa nu se pomeneasca venit
prea tarziu. Fiindca cine intra in ODIHNA LUI se odihneste si el de lucrarile
lui, cum S-a odihnit Dumnezeu de lucrarile Sale. Sa ne grabim, dar, sa intram in
ODIHNA ACEASTA, pentru ca nimeni sa nu cada in aceeasi pilda de neascultare
Evrei 4: 1,10,11. Mai multe amanunte despre ziua de odihna le gasiti in scrierea
urmatoare intitulata ODIHNA LUI.
|