Unirea in Hristos # 21

In El AVEM rascumpararea, prin sangele Lui, iertarea pacatelor, DUPA bogatiile harului Sau, pe care l-a raspandit din belsug peste noi, prin orice fel de intelepciune si de pricepere, caci a binevoit sa ne descopere taina voii Sale, DUPA planul pe care-l alcatuise in Sine insusi, CA SA-L ADUCA la indeplinire la implinirea vremilor, SPRE A-SI UNI IARASI INTR-UNUL,IN HRISTOS, toate lucrurile: cele din ceruri si cele de pe pamant Efeseni1: 7-10.

Inca de la caderea omului in mreaja neascultari, Dumnezeu care stapanea si avea sub controlul Sau toate lucrurile, a prevestit destinul omului sa fie unul altul, unul cu totul diferit de situatia si conditia prezenta in care se gasea omul dupa ce a mancat din rodul neascultari. Dupa ce femeia si barbatul ei au mancat din rodul pomului oprit, atunci, chiar atunci li s-au deschis ochii la amandoi, au cunoscut ca erau GOI, au cusut laolalta frunze de smochin si si-au facut sorturi din ele. Femeia si barbatul ei au fost goi pamanteste inca inainte de a manca din rodul pomului oprit, totusi ei au CUNOSCUT ca erau goi numai dupa ce au mancat din pomul oprit, atunci li s-au deschis ochii la amandoi. Omul si nevasta lui erau amandoi goi si NU LE ERA RUSINE ne spune versetul 25 al capitolului 2 din cartea Genezei. Iata ca omul si nevasta lui erau goi si fiind acoperiti si inveliti in bucuria partasiei lui Dumnezeu, ei nu cunosteau ca sunt goi si astfel nu cunosteau nici rusinea si nici frica. Odata cazuti in neascultare, marama protectiei, marama partasiei lui Dumnezeu a fost ridicata, a fost inlaturata pentru o vreme si ochii lor astfel au fost deschisi si in fata lor sa deschis o lume inca necunoscuta de ei, o lume care te declara vinovat, o lume unde rusinea si frica te poarta legat in vraja lor indepartandute tot mai mult de gradina bucuriei si a partasiei in prezenta Parintelui Ceresc. In aceasta lume a minti, a sufletului omenesc, cu toate ca erau inca in gradina Paradisului lui Dumnezeu, femeia si barbatul ei au fost incurajati, au fost sfatuiti de un glas si de o voce straina, sa incerce prin metode, prin eforturi si pareri personale sa repare vina si gresala lor.

 Astfel dar au cusut laolalta frunze de smochin, si au croit sorturi din ele, incercand astfel sa acopere goliciunea lor. Cu toate ca acestea sorturi acopereau TEMPORAR goliciunea lor, pentruca frunzele de smochin nu ramaneau mult timp verzi si bune pentru a fi folosite. In prezenta GLASULUI, in prezenta CUVANTULUI lui Dumnezeu, sorturile de frunze nu mai aveau nici o valoare, nu puteau sa acopere indeajuns, nici macar temporar goliciunea lor. Femeia si barbatul ei traind in lumea minti sufletului lor care se deschisese in fata lor, stapaniti de rusine si de frica s-au ASCUNS printre pomii din gradina. Nici chiar pomii minunati ai gradinei lui Dumnezeu nu au putut sa acopere indeajuns goliciunea lor in prezenta glasului lui Dumnezeu. Hotararea lui Dumnezeu nu era sa aiba partasie cu omul ASCUNS in spatele pomilor de tot felul, placuti la vedere si buni la mancare. Starea pacatoasa a omului nu poate fi acoperita in prezenta lui Dumnezeu de nici un sfant, de nici un preot, omul vinovat nu se poate ascunde in spatele faptelor bune ale altora. Dumnezeu a ramas neschimbat in hotararea Lui, El vroia sa aiba partasie personala cu omul, o partasie FATA-N FATA. Astfel, dar, Dumnezeu a demonstrat hotararea si planul Sau atunci cand a lasat sa fie junghiat, sa guste moartea, un oarecare animal, poate un Miel iar din pielea lui Domnul Dumnezeu a facut lui Adam si nevestei lui haine de PIELE si I-a IMBRACAT cu ele Geneza 3: 21. Este important faptul ca Dumnezeu acolo in GRADINA EDENULUI a facut lui Adam si nevestei lui HAINE de piele si I-a IMBRACAT cu ele. Sorturile facute de ei nu numai ca erau temporare, adica foarte trecatoare dar erau in acelasi timp si partiale, sorturile acopereau numai O PARTE mica din tot corpul lor. Dar Bunul Creator dovedindu-si marea sa indurare, dovedindu-si planul si nestramutata hotarare, a facut celor doi haine si I-a imbracat cu ele, adica le-a acoperit toata vina si toata goliciunea lor Aleluia!

Mintea omului aceea pamanteasca, acea minte care sa deschis la soapta vicleanului sarpe, partea femeiasca aceea care nu a mai ramas supusa barbatului ei si ascultand o alta voce, si-a deschis orizonturile ei personale, orizonturi si lumi care in loc sa o conduca din nou in randuiala asezata de Dumnezeu, au condus-o in ratacire pribegind tot mai departe de casa si Paradisul lui Dumnezeu. Mintea aceasta sufleteasca, mintea aceasta femeiasca a fost la inceput inchisa, a fost supusa in totul barbatului ei si functiona numai prin deplina unitate cu spiritul ei care era barbatul, dupa cum declara scriitorul in cartea Genezei. Femeia a raspuns siretului sarpe un raspuns, o gandire a minti ei in perfecta unitate, supunere si ascultare fata de barbatului ei, dar la insistenta vicleanului sarpe femeia a lasat in urma porunca lui Dumnezeu, a lasat in urma unitatea ei cu barbatul, intoarsa cu fata spre predica sarpelui se indreapta spre deschiderea unor orizonturi noi, orizonturi a ei personale, iata ce ne spune cartea Geneza: Femeia a vazut ca pomul era bun de mancat si placut de privit si ca pomul era de DORIT CA SA DESCHIDA CUIVA MINTEA. Se vede clar ca ceia ce mai inainte fusese inchis era intr-o stare de a se deschide. Mintea aceasta a femeii era inchisa pentru orice neascultare, mintea ei era deschisa numai pentru ascultare de poruncile lui Dumnezeu.

 Asa dar femeia se intoarce in mintea ei cu spatele fata de supunerea ei in ascultare de barbatul ei si de porunca lui Dumnezeu, si se intoarce cu fata in mintea ei spre o lume noua, spre o lume amagitoare care acum, chiar acum I-si deschide nemiloasele ei porti. Iata deci ca mintea aceasta a femeii proaspat DESCHISA are randuiala lui Dumnezeu referitoare la supunere si ascultare de barbatul ei, cat si de porunca lui Dumnezeu, asezate in spatele ei, si vor ramane mereu in urma in timp ce ea, femeia se va avanta cu mare nerabdare spre lucrurile trecatoare ale lumii firii pamantesti deschisa larg in fata ei. Odata otravita, odata inselata, femeia a dat din rodul pomului si barbatului ei care era LANGA ea, si barbatul a mancat si el. Iatai deci pe amandoi indreptati cu fata lor spre rodul pomului oprit, iatai dar pe amandoi imbratisand gustul inselator al pacatului. Iata-I deci pe amandoi facand primul pas pe poarta morti proaspat deschisa in fata lor. In starea aceasta pacatoasa ei se gaseau inca in gradina Edenului. Iata aici inca o dovada clara a hotararii si a voii lui Dumnezeu, unde omul nu va ramane VESNIC in starea lui pacatoasa, unde omul nu va fi plecat pe poarta mortii pentru TOTDEAUNA. Iata inca un argument puternic care nu se lasa biruit de filosofia iubitorilor si a vestitorilor mortii ETERNE. Daca omul in starea lui pacatoasa, in starea lui de rusine si frica, in starea lui cu spatele spre Dumnezeu, ar fi ajuns sa manance din pomul vietii, urma deci sa traiasca VESNIC in aceasta stare, atunci starea lui devenea neschimbatoare. Dumnezeu a dovedit si aici ca hotararea Lui ramane neschimbata, omul nu va traii vesnic in starea lui vinovata, iata ce zice Scriptura: Domnul Dumnezeu a zis: Iata ca omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscand binele si raul. Sa-l impiedicam dar acum ca nu cumva sa-si intinda mana, sa ia si din pomul vietii,sa manance din el si sa TRAIASCA IN VECI. DE ACEEA Domnul Dumnezeu l-a izgonit din gradina Edenului, ca sa lucreze pamantul din care fusese luat Geneza 3: 22-23. Planul si voia lui Dumnezeu cu privire la om incepand de aici din gradina Edenului, va fi mereu vestita, mereu reamintita dealungul vremilor pana la implinirea ei in persoana si-n vremea lui Isus.Vestea rea a fost si este neascultarea lui Adam, iar Vestea Buna a fost si este Ascultarea lui Isus.

 Potrivit dreptati lui Dumnezeu consecintele neascultarii lui Adam au fost foarte puternice, au afectat si afecteaza toata samanta si urmasi sai. Consecintele neascultarii au produs un mare ocean de dureri si suferinta. In vremea neascultarii lui Adam scriitorii, istoricii, patriarhi, prorocii si toti oamenii care au vorbit si care au descris starea lipsita de orice fericire, in care ajunsese omul, au fost asa de afectati de cele scrise si vorbite de ei, consecintele neascultarii mania si pedeapsa lui Dumnezeu vestita prin ei a produs durere, descurajare, multe lacrimi si multe suspine. Uni dintre ei au fost asa de epuizati incat au dorit sa moara, au dorit sa nu sa fi nascut in aceea vreme a neascultarii, unde dupa ce ca experimentau aceeasi suferinta si durere impreuna cu toti din generatia lor, ei trebuiau poate zilnic sa vesteasca numai salnicie si apasare, numai necaz si durere. Iata doar cateva exemple de natura aceasta: M-am uitat si iata ca o mana era intinsa spre mine, si tinea o carte in chip de sul. A desfasurat-o inaintea mea si era scrisa si pe dinuntru si pe din afara, in ea erau scrise BOCETE, PLANGERI SI GEMETE. El mi-a zis: Fiul omului, mananca ce vei gasi inaintea ta, mananca SULUL ACESTA si du-te de vorbeste casei lui Israel! Cand m-a rapit Duhul si m-a luat, MERGEAM AMARAT SI MANIOS, si mana Domnului apasa tare peste mine. Apoi culca-te pe coasta stanga si pune pe ea nelegiuirea casei lui Israel, cate zile vei sta culcat pe coasta aceasta, le vei purta nelegiuirea lor. Iti voi socoti un numar de zile deopotriva cu acela al anilor nelegiuirii lor, si anume trei sute nouazeci de zile, in care sa porti nelegiuirea casei lui Israel. Dupa ce vei ispravi acestea zile, culca-te a doua oara pe coasta dreapta si poarta nelegiuirea casei lui Iuda patruzeci de zile, iti pun cate o zi pentru fiecare an. Pe cand proroceam eu, a murit Pelatia, fiul lui Benaia. Eu am CAZUT CU FATA LA PAMANT si am strigat cu glas tare: Ah! Doamne Dumnezeule, vrei sa nimicesti Tu si ce a mai ramas din Israel? Ezechiel 2: 9,10, 3: 1, 3: 14, 4: 4-6, 11: 13. Caci ori de cate ori vorbesc, trebuie sa strig: salnicie si apasare! Asa incat Cuvantul Domnului imi aduce numai ocara si batjocura toata ziua. Blestemata sa fie ziua cand m-am nascut! Ziua in care m-a nascut mama, sa nu fie binecuvantata! De ce n-am fost omorat in pantecele mamei, ca sa-mi fi fost ea mormantul meu! De ce n-a ramas ea vesnic insarcinata cu mine? Pentru ce am iesit din pantecele mamei ca sa vad numai SUFERINTA SI DURERE si sa-mi ispravesc zilele in rusine?  Ieremia 20: 8,14,17,18.

Adevarul este ca Duhul Sfant al lui Dumnezeu nu a vestit numai vestea rea, adica consecintele si urmarile neascultari lui Adam, ca si cum neascultarea lui Adam ar fi sigilat destinul intregi omenirii, ca si cum Dumnezeu sa lasat invins, si in mania lui a declarat o moarte, pedeapsa si pierzare eterna pentru marea parte a omenirii. Duhul Domnului a dovedit in toata vremea lui Adam, cum ca Dumnezeu nu poate fi inselat, nu poate fi ispitit, unde sa-si schimbe planul si hotararea Sa cu privire la toata lucrarea mainilor Sale. Duhul Domnului a dovedit cum ca Dumnezeu nu TOLEREAZA, dragostea lui Dumnezeu nu cunoaste toleranta. Dumnezeu este drept si sfant in toate hotararile si lucrarile Sale. Dumnezeu nu a tolerat nici macar putin neascultarea lui Adam, dragostea Sa pentru om a fost si este mult mai puternica, mult mai presus de neascultarea omului. Dragostea lui Dumnezeu este mai mult decat destula ca sa iubeasca omul inca in timpul neascultarii lui. Dragostea lui Dumnezeu nu este o toleranta, ea este ESENTA SI PUTEREA deplina a fiintei Sale, unde Dumnezeu poate sa opreasca, El poate sa schimbe, El poate sa nimiceasca neascultarea si pacatul omului, astfel eliberand omul din cursa si mreaja neascultari lui, de aceea dragostea Lui nu are nevoie de toleranta. Acesta este motivul pentru care Duhul Domnului vestea consecintele neascultari omului, si nu se oprea numai la ele, Duhul Domnului prevestea apoi vestea buna, acea vreme unde omul va trai in libertatea slavei si a dragostei lui Dumnezeu departe de neascultare, pacat si moarte.

 Aceasta era vestea buna, nici un om al lui Dumnezeu nu a fost afectat negativ vestind vestea buna. Nici un om al lui Dumnezeu nu mergea AMARAT SI MANIOS vestind vestea buna, nici un om al lui Dumnezeu nu sa aruncat cu fata la pamant, implorand mila si indurarea lui Dumnezeu vestind vestea buna. Nici un om al lui Dumnezeu nu sa imbolnavit si nu a fost impresurat de salnicie, descurajare si apasare fiind astfel afectat direct de cuvintele guri lui, atunci cand vestea vestea buna. Oameni din vremea neascultari lui Adam, oamenii lui Dumnezeu din toate generatiile au fost profound miscati in fiintele lor de mesajul si vestea buna prevestita de Duhul Domnului. Multi dintre ei au inceput sa studieze, si-au dedicat tot timpul vietii lor cercetand amanuntit, vremea si implinirea acestei vesti. Uni dintre ei nu au mai putut fi tinuti in casele lor, in familiile lor, in tarile si in neamul lor, au parasit totul si au plecat in cautarea si in aflarea implinirii fagaduintei lui Dumnezeu. Uni dintre ei au refuzat sa construiasca case de locuit, nici chiar in cele mai bogate si mai roditoare tinuturi pamantesti, ei locuiau in corturi, ei erau mereu in calatorie, mereu in cautarea unei Patrii Ceresti, ei erau in cautarea vremi si a implinirii a ceia ce era si continea VESTEA BUNA.

 Planul lui Dumnezeu, Planul Veacurilor contine amandoua vremile: vremea neascultari lui Adam cu toate cosecintele si urmarile ei si vremea ascultarii lui Isus cu toate binecuvantarile si urmarile ei. Iata deci ca mai intai a fost asezata si hotarat sa se implineasca neascultarea lui Adam, si aceasta nu a fost ca o hotarare FINALA a lui Dumnezeu. Planul veacurilor arata ca hotararea finala a lui Dumnezeu era si este VESTEA BUNA:  ASCULTAREA LUI ISUS SI URMARILE EI Aleluia! Prin neascultarea lui Adam a fost infaptuit pacatul, pacatul odata infaptuit dupa randuiala asezata de Dumnezeu a atras, a deschis usa pentru venirea morti. Odata ce omul a ajuns sub robia nemiloasa a mortii a fost legat cu puternicile ei lanturi din care omul nu s-a mai putut elibera. Moartea dupa randuiala lui Dumnezeu se gaseste pe ultimul loc in ceia ce priveste ordinea de asezare si activitate a dusmanilor omului. Nimenea nu poate birui moartea sau sa evadeze de sub puterea ei atata timp cat omul traieste in pacatul neascultarii. Nimenea nu poate birui pacatul atata timp cat omul implineste soaptele inselatoare ale lui Satan. Eliberarea omului de sub robia acestor dusmani potrivit randuieli lui Dumnezeu trebuia facuta NUMAI in ordinea venirii si aparitiei lor in viata omului. In viata omului mai intai a venit Satan cu mreaja si cu vraja soaptelor sale otravitoare. Prin implinirea lor sa nascut in viata omului pacatul, odata pacatul infaptuit a deschis usa larg pentru nemiloasa moarte. Oameni dealungul veacurilor au incercat si mai incearca inca, sa se elibereze prin diferite metode folosind randuiala INVERSA a asezari acestor dusmani. Oameni in necunostinta lor mai intai vor sa fie izbaviti, sa fie eliberati de sub jugul nemiloasei morti. Oameni dint toate generatiile au incercat si incearca daca nu pot sa se elibereze de sub puterea mortii, ei incearca sa intarzie cat de mult posibil ceasul morti. Cred eu ca omenirea a cheltuit sume uriase, probabil cele mai mari sume sunt cheltuite pentru salvarea oamenilor de sub puterea morti, si pentru intarzierea venirii ei. Cu tot efortul, cu toata cheltuiala, cu toata cunostinta, cu toata tehnica sofisticata, cu toate dorintele si rugaciunile oamenilor moartea nu poate fi oprita si secerea ei nu poate fi rupta. Moartea vine in viata omului ca o plata pentu pacat. Unde nu este pacat acolo nu este nici moarte, deci moartea nu poate fi oprita din activitatea ei atata timp cat omul infaptuieste pacatul. Moartea vine in viata omului numai in ziua infaptuirii pacatului, adica numai in ZIUA NEASCULTARII. Moartea nu vine si nu este cunoscuta in ZIUA ASCULTARII, deaceea nu putem spune ca moartea stapaneste ETERN in viata omului. Moartea implineste porunca lui Dumnezeu unde a zis El: POTI sa mananci dupa placere din ORICE pom din gradina, dar din pomul cunostintei binelui si raului, sa nu mananci, caci in ZIUA in care vei manca din el, vei MURI negresit Geneza 2: 16,17.

 Faptul ca omul manca dupa placerea lui din ORICE pom din gradina, nu era libera lui alegere, omul a primit aceasta putere, aceasta invoire prin porunca lui Dumnezeu, prin Cuvantul POTI, adica I-ti dau voie, adica ai permisiunea din partea Mea sa mananci dupa placere din orice pom al gradinii. Nici un cuvant al lui Dumnezeu nu este lipsit de PUTERE. Asa dar si cuvantul POTI era animat de puterea lui Dumnezeu. Dupa ce Dumnezeu I-a daruit omului puterea de alegere, puterea de-a manca dupa placere din ORICE pom al gradini, apoi ca sa iasa la suprafata ascultarea sau neascultarea, a poruncit omului sa nu manance din pomul cunostintei. Deci omul avea deja puterea sa manance din orice pom, pentru a nu manca din pomul cunostintei, omul trebuia sa foloseasca ASCULTAREA de porunca lui Dumnezeu impotriva faptului ca deja avea putere, avea autorizatie si invoire sa manance din orice pom. Daca Dumnezeu poruncea omului sub forma aceasta: Poti sa mananci dupa placere din orice pom al gradini, dar din pomul cunostintei NU POTI SA MANANCI, atunci cuvintele:  NU POTI sa mananci erau umplute cu aceeasi putere ca si cuvantul POTI sa mananci. Prin urmare daca omul nu manca din pomul cunostintei, faptul acesta nu putea fi numit ASCULTARE. Omul nu ar fi mancat din rodul pomului oprit nu din cauza ascultari lui de porunca lui Dumnezeu, omul nu ar fi mancat din pom din cauza ca nu avea PUTEREA sa manance, din cauza cuvantului NU POTI.

 Daca un tata daruieste copilului sau o suma mare de bani si apoi zice: POTI sa folosesti bani acestia si sa-I cheltuiesti dupa buna ta placere, dar sa nu cheltuiesti din bani pentru vin sau bauturi ametitoare. Copilul acesta are multi bani si are si autozizatia din partea tatalui sa cheltuiasca dupa buna sa placere, faptul ca nu cheltuieste din bani pentru vin sau bauturi ametitoare se numeste ASCULTARE. Daca acelasi tata daruieste copilului sau o suma mare de bani dar care nu pot fi folositi pentru vin sau bauturi ametitoare, si acelasi tata porunceste copilului sau zicand: POTI sa folosesti bani acestea dupa buna ta placere, dar NU POTI sa folosesti bani acestea pentru vin sau bauturi ametitoare. Dupa ce primeste bani copilul acesta se bucura in cheltuirea banilor pentru multe lucruri necesare, apoi se opreste si la magazinul sau barul unde se vinde vin si bauturi ametitoare, si el comanda vin si buturi ametitoare dar NU POATE sa le cumpere pentruca bani lui nu sunt autorizati si nu reprezinta nici o valoare in a cumpara vin sau bauturi ametitoare. Faptul unde copilul acesta nu a cumparat vin si bauturi ametitoare nu poate fi numit ASCULTARE, el nu a cumparat bauturi ametitoare nu din cauza ascultari de porunca tatalui, ci din cauza ca NU A PUTUT cumpara, bani nu erau valabili pentru vin. Dumnezeu este intelept in toate lucrarile Sale.

In ZIUA neascultari tale vei muri, deci omul neascultator, omul care prin ispita aceptata si implinita a savarsit pacatul, in ziua pacatului lui trebuia sa moara, adica sa intre sub puterea mortii, aceasta era porunca lui Dumnezeu. Ziua neascultari nu este VESNICA. Ziua neascultari omului pamantesc Adam se sfarseste in ZIUA ASCULTARI OMULUI CERESC ISUS. In ziua ascultari omului Isus moartea nu este cunoscuta pentruca rasplata ascultarii de porunca lui Dumnezeu este VIATA VESNICA Aleluia! In ziua ascultarii lui Isus nu exista moarte pentruca in ascultarea lui Isus nu este nici macar o urma de pacat. Iata cum poate fi oprita si inlaturata batrana moarte, acolo unde omul nu mai pacatuieste moartea nu mai apare si jugul ei nu mai este cunoscut. Oameni lui Dumnezeu in vremea lui Hristos prin Duhul vestesc pretutindeni ASCULTAREA lui Isus si urmarile ei, trimisi lui Hristos vestesc VIATA VESNICA si nici decum MOARTEA VESNICA, vestea buna este viata vesnica  Alleluia!

Dealungul veacurilor multi oameni au luptat, au cautat si au folosit multe metode, multe traditii si obiceiuri pentru acoperirea, pentru spalarea si indepartarea pacatelor. Din ziua cand omul a fost izgonit din gradina Edenului, vina si pacatul neascultarii lui a devenit o inchisoare de unde omul nu a mai putut iesi afara. Iata ca din ziua neascultari toate nemurile si familiile pamantului delungul vremi lui Adam au folosit tot felul de jertfe, tot felul de metode gandite si fabricate de mintea omului, de spalare si de indepartare a pacatului. Chiar si in cazul poporului lui Israel care pentru o lunga perioada de timp, dupa Legea lui Dumnezeu au adus jertfe fara numar pentru spalarea pacatului, totusi in prezenta muntilor de jertfe pacatul a prosperat si in timp sa inmultit tot mai mult. Cu cat legile impotriva pacatului erau mai multe, mai severe, cu cat jertfele erau mai multe cu atat mai mult pacatul se dovedea neanvins si chiar se inmultea, se cimenta tot mai puternic in mintea si in sarmanul suflet omenesc.

 Pacatul este cea mai dureroasa boala cunoscuta de om. Pacatul stinge orice scanteie, opreste orice raza de bucurie, pacatul este singura boala care imbolnaveste sufletul si trupul omului. Pacatul este cea mai puternica arma a lui Satan. Pacatul nu a putut fi oprit spalat si inlaturat din viata omului. Pacatul este ca o planta pe care o taiem mereu, uneori chiar la nivel cu pamantul totusi din radacinile ei reapare si creste din nou si din nou. Singura metoda pentru inlaturarea acestei plante atat de otravitoare a pacatului este ZMULGEREA ei cu toate radacinile ei. Pacatul este ca o mare apa curgatoare, pe care cu cat incerci s-o opresti cu atat mai mult ea se inmulteste in volum si suprafata. Orice stavilar format din cele mai severe legi, orice baraj, orice zid puternic si inalt construit in fata acestui fluviu curgator al pacatului nu face decat sa inmulteasca, sa mareasca volumul si puterea de curgere si raspandire a fluviului acesta cu o viteza distrugatoare. Apa curgatoare se poate opri NUMAI de la locul ei de pornire, NUMAI de la sursa ei, de la izvorul ei. Tot la fel este si cu robia pacatului, pacatul nu poate fi oprit si indepartat din viata omului, NUMAI daca omul biruieste ispita, numai daca omul refuza sa indeplineasca predicile inselatoare ale lui satan. Pacatul se naste acolo unde omul asculta si infaptuieste inselatoarele sfaturi ale lui satan. Iata unde este locul de pornire al pacatului, iata izvorul pacatului.

 Pacatul se naste cand omul incalca oricare din poruncile lui Dumnezeu. In limba Greaca cuvantul pacat inseamna A GRESI TINTA, deci pacat inseamna NEASCULTARE, pacat inseamna cand gandirea, dorinta, umblarea si faptele omului nu TINTESC in poruncile lui Dumnezeu. Pacatul poate fi oprit si biruit numai prin ASCULTARE de poruncile lui Dumnezeu. Pacatul, adica potentialul neascultarii era in lume, dar nu avea nici o putere, nici un drept asupra omului cat timp omul umbla in ascultare de poruncile lui Dumnezeu. Tot universul fizic este lucrarea lui Dumnezeu. Nimic nu a venit de la sine, nimic nu a ocupat loc in universul fizic fara Cuvantul, hotararea si voia lui Dumnezeu. Deasemenea pacatul nu a venit in lume de la sine, pacatul a venit prin porunca si Cuvantul lui Dumnezeu unde a zis El:,,POTI sa mananci dupa placere din ORICE pom din gradina, DAR din pomul cunostintei binelui si raului, sa nu mananci, caci in ZIUA in care vei manca din el, vei muri negresit Geneza 2: 16,17. Dumnezeu prin cuvantul POTI a inputernicit omul sa manance dupa PLACERE, nu numai ca avea dreptul si puterea sa manance dar avea si alegerea, adica dupa placerea lui, adica sa manance cu voie buna, cu satisfactie, cu apreciere, cu placere, cu bucurie din orice sau din oricare pom din gradina. Deci potrivit puterii primite, potrivit placerii lui, omul avea dreptul sa manance cu libertate si bucurie din ORICE pom din gradina, dar cu toate ca avea puterea, dreptul si libertatea sa manance din TOTI pomii, Dumnezeu porunceste omului sa nu manance din pomul cunostintei.

Cred eu ca de la primirea porunci si pana la incalcarea porunci a trecut o vreme destul de lunga in care omul a umblat in ascultare, insa ascultarea aceasta trebuia sa vina din puterea dragostei, din respect si reverenta fata de Creeator. Acesta gandesc eu ca era singurul motiv pentru care Dumnezeu mai intai a dat omului putere, libertate si buna placere sa manance din orice pom, apoi pentru developarea unei relatii de familie bazata pe dragoste si respect a poruncit omului sa nu manance din pomul cunostintei. Potentialul neascultarii, adica a pacatului sa creeat prin faptul ca omul avea toata puterea, dreptul si libertatea sa manance din orice pom, dar puterea dragostei lui fata de Creeator trebuia sa fie mai mare si mai presus de puterea si dreptul primit de el pentru a putea ramane in supunere si-n ascultare de porunca lui Dumnezeu. Dupa randuiala lui Dumnezeu ascultarea nu trebuia sa fie un instrument al fortei, o lucrare unde nu mai ai nici una alegere, ascultarea este aceea si acolo unde ai posibilitatea neascultarii, deci ascultarea trebuia sa fie si este rodul netagaduit al dragostei, al respectului si al increderii in Dumnezeu si in poruncile Sale, ca adica ele toate sunt spre binele nostru si ne conduc spre viata vesnica.

Poate ca femeia si barbatul ei nu ar fi cazut in pacat adica in neascultare, daca nu ar fi venit in gradina fericirii lor vicleanul sarpe. Sarpele nu sa nascut in gradina Edenului, sarpele a fost  facut de Dumnezeu si asezat impreuna cu celelalte vietuitoare in locul lor numit CAMP. Sarpele era mai siret decat toate fiarele CAMPULUI pe care le facuse Domnul Dumnezeu Geneza 3:1. Iata deci ca sarpele a venit din CAMP, a intrat in gradina si putin mai tarziu paraseste gradina indreptandu-se din nou spre CAMP, spre campul fiarelor, ducand cu sine legati in lanturile pacatului si-a mortii prima pereche, primul om, prima prada, primul rod al vicleniei sale, si cu primul rod intreaga omenirea. Sarpele acesta sa folosit de potentialul sireteniei lui, el a parasit CAMPUL si intrand in gradina a vorbit foarte prieteneste cu femeia, el inca nu era cunoscut de femeie ca vrajmas, Dumnezeu a fost acela care a stabilit mai tarziu vrajmasia unde zice: Vrajmasie voi pune intre tine si femeie, intre samanta ta si samanta ei. Aceasta iti va zdrobi capul, si tu ii vei zdrobi calcaiul Geneza 3: 15. Iata deci ca vrajmasia aceasta stabilita de Dumnezeu nu se va sfarsi pana cand Samanta femeii va zdrobi capul veninosului sarpe, abia atunci omenirea nu va mai fi inselata, chinuita si jugul robiei lui satan, al pacatului si al mortii nu va mai fi cunoscut de generatia omului eliberat.

Vrajmasul acesta cu timpul a crescut, s-a inmultit, a devenit mare si puternic, a cucerit prin siretenia vrajmasiei lui toate popoarele pamantului, a devenit cu adevarat un mare balaur pe care nu sa aratat nici un om vrednic sa-l biruiasca dupa cum declara Scriptura unde zice: Si BALAURUL CEL MARE, sarpele cel vechi, numit Diavolul si Satana, acela care INSEALA INTREAGA LUME, a fost aruncat pe pamant, si impreuna cu el au fost aruncati si ingerii lui Apocalipsa 12: 9. Dupa ce omul a lasat in urma, in spate porunca buna a lui Dumnezeu si sa intors cu fata spre pomul cunostintei ascultand si infaptuind sfatul si promisatoarele soapte ale lui Satan, Dumnezeu a izgonit omul din gradina Edenului pentru binele omului, pentru un singur motiv: Sa-l INPIEDICAM dar acum ca nu cumva sa-si intinda mana, sa ia si din pomul vietii, sa manance din el si sa TRAIASCA IN VECI. DE ACEEA Dumnul Dumnezeu l-a izgonit din gradina Edenului, ca sa lucreze pamantul din care fusese luat. Astfel a izgonit El pe Adam, si la rasaritul gradini Edenului a pus niste heruvimi, care sa invarteasca o sabie invapaiata, ca sa PAZEASCA drumul care duce la pomul vietii Geneza 3: 22-24.

 Potrivit cu voia lui Dumnezeu asezata si desenata in Planul Veacurilor omul nu era ingaduit ca sa traiasca vesnic in starea lui de neascultare, omul nu era ingaduit sa fie chinuit si apasat sub jugul greu al celor trei vrajmasi (Satan, pacatul si moartea) pentru totdeauna, pentru vesnicie. Omul a fost inselat in gradina, omul a infaptuit pacatul, adica neascultarea in gradina, omul a intrat sub puterea mortii tot in timpul cand era in gradina, in starea aceasta de pacat si moarte daca omul era ingaduit sa manance din pomul vietii, atunci omul trebuia sa traiasca VESNIC in starea lui de pacat si moarte. Numai daca ar fi gustat si din pomul vietii, NUMAI ATUNCI starea neascultarii lui devenea ETERNA, NUMAI ATUNCI starea mortii lui devenea ETERNA. NUMAI ATUNCI au veau tot dreptul propovaduitorii Imperiului Crestin sa vesteasca, sa propovaduiasca pacatul ETERN, moartea Eterna si chinul ETERN. Dragi mei cititori, toata aceasta lucrare a fost si este lucrarea si opera de slava, de intelepciune si de putere a voii Sale. Proiectul si planul dupa care Dumnezeu a creeat omul si intreg universul este si inca ramane in mare parte taina si secretul mintii si inimii lui Dumnezeu, acesta este cu adevarat secretul dragostei Sale Aleluia!

 Omul deci a fost izgonit afara din gradina si a fost asezat in CAMP impreuna cu toate fiarele CAMPULUI sub stapanirea vicleniei sarpelui, a pacatului si a mortii pana avea sa vina Indurarea, pana la venirea vremi in care Samanta femeii va zdrobi capul vechiului sarpe, pana la venirea Semintei lui Avram care va opri si va inlatura pacatul si pana la venirea Semintei lui David sub domnia caruia moartea nu va mai fi si va domni pururea viata neperitoare. Decretul porunci si a Legi lui Dumnezeu nu a putut fi anulat de multime interpretarilor gresite a omului muritor. Nu am timp indeajuns si cred ca nu este destul de profitabil ca sa scriu despre fiecare neam si despre fiecare generatie de oameni, despre nenumaratele lor incercari, despre multimea metodelor lor prin care au cautat sa scape de sub greul jug si neanblanzita robie a pacatului si a mortii. Toate gndurile omului faurite si nascute aici in CAMPUL vetuitoarelor pamantului, toate obiceiurile, toate legile si toata straduinta umana dealungul tuturor veacurilor de la izgonirea lui din gradina si pana inca azi in zilele anului 2012, nu au schimbat cu nimic, nu au contribuit macar putin la eliberarea omului de sub jugul vrajmasilor lui (satan, pacatul si moartea). Chiar daca omul a fost izgonit din gradina, chiar daca omul a fost lasat sa ajunga in CAMPUL DE AFARA sub domnia, stapanirea si puterea acestor vrajmasi, totusi Dumnezeu na a abandonat lucrarea mainilor Lui, chiar daca porunca Lui nu putea fi anulata, unde prin pacat stapanea moartea, totusi in fiecare veac, in fiecare generatie de om, Dumnezeu cu credinciosie a pastrat si a vestit nemuritoarele Sale fagaduinte.

Chiar daca domnia lui Satan, chiar daca stapanirea Pacatului si puterea Mortii au prosperat, au crescut in scurgerea si in rolarea veacurilor, chiar daca orice speranta de salvare a omului a fost complect stinsa, chiar daca omul ratacit in lunga noapte a devenit un vrajmas al Creeatorului. Chiar daca toate acestea si multe milioane de felurite altele, totusi puterea dragostei lui Dumnezeu a crescut si fagaduinta Sa pentru salvarea omului a ramas tot asa de reala ca in ziua cand a fost vorbita de Dumnezeu prin Cuvantul guri Sale. Nu numai ca fagaduinta salvari omului a ramas tot asa de reala ca in ziua cand a fost facuta, dar unul dintre scriitori prin inspiratie divina scrie ca potentialul salvarii omului de sub jugul vrajmasilor lui a crescut sa inmultit astfel incat este MAI MULT DECAT INDEAJUNS pentru salvarea omului din cele mai puternice, cele mai sofisticate, mai moderne si mai mizerabile cetati intarite si pazite de satan:  Ba inca si Legea a venit pentru ca sa se inmulteasca gresala, dar unde s-a inmultit pacatul, acolo HARUL S-a INMULTIT SI MAI MULT. Dar cu darul fara plata nu este ca si cu gresala, caci, daca prin gresala unuia singur, cei multi au fost loviti cu moartea, apoi CU MULT MAI MULT harul lui Dumnezeu si darul pe care ni l-a facut harul acesta intr-un singur Om, adica in Isus Hristos, s-au dat DIN BELSUG celor multi. Daca deci prin greseala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, CU MULT MAI MULT cei ce primesc, in toata PLINATATEA, harul si darul neprihanirii, vor domni in viata prin acel unul singur, care este Isus Hristos Romani 5: 20,15,17.

 Iata ca in lumea CAMPULUI au aparut din vreme in vreme multi oameni diferiti, oameni cu o intelepciune diferita, oameni a caror nume a ramas in istoria omenirii, oameni care au fost priviti ca salvatori, oameni pe care lumea ia primit ia ascultat si uni dintre ei au devenit un motiv de adorare si chiar de inchinare in fata si pentru cunostinta si intelepciunea lor. Cu toate ca uni oameni inca si azi urmeaza de aproape sfatul si invatatura acestor oameni cu nume mare in jurul carora sau format religii care inca sunt active si in plina desvoltare, multe din templurile lor sunt astazi locuri vizitate de vizitatori lumi, iata doar cateva in plin progress in zilele acestea: Budismul, Hinduismul si Islam.

 Nici unul din acestia oameni si multi alti neamintiti de mine, nu au fost randuiti de Suveranul Dumnezeu sa fie salvatorul omului, salvandul din imparatia intunericului de sub stapanirea pacatului si din puterea mortii. Nici unul din acestia a caror nume a ramas sapat adanc in mintea si in memoria oamenilor, nici unul dintre acestia in cinstea carora sau construit temple si locuri de adorare, de aducere a multor jertfe si daruri de butura si mancare. Nici unul din cei nascuti din femeie si nici unul din multimea zeiilor si a puterilor cerurilor nu sa dovedit vrednic sa elibereze omenirea de sub domnia, stapanirea si puterea vrajmasilor omului. Nici un om si nici un zeu nu a putut declara despre sine insusi ceia ce a declarat Isus cand a zis: Tatal Ma iubeste pentru ca Imi dau viata, CA IARASI S-O IAU. Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine. Am putere s-o dau si am putere s-o IAU IARASI, aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatal Meu Ioan 10: 17,18.

Daca popoarele lumii au eroii lor, daca acesti eroii si-au dat viata pentru familiile lor, pentru oameni din cetatile lor, pentru neamul si tara lor, nici unul din eroii popoarelor nu a putut sa se elibereze pe el singur din mreaja mortii si sa invieze intr-o viata neperitoare, aducand apoi eliberare din moarte si din Locuinta mortilor pentru poporul si pentru tara lui. Iata deci ca nici un om, nici un imparat si nici un guvern, nici o forta militara, nici stiinta si nici intelepciunea cititorilor in stele, nici un zeu, nici o religie, nici o cultura, nici o civilizatie, nici un system, nici libertatea si nici prigoana, nici obiceiuri nici traditii, nici jertfe nici rugaciuni, nici luna nici soarele, nimeni si nimic din intregul univers nu a putut invinge si opri nemiloasa secere a mortii, caci TREBUIA sa ramana in picioare fagaduinta lui Dumnezeu.Trebuia sa functioneze cu putere vrajmasia pusa de Dumnezeu intre femeie si vicleanul sarpe pana la venirea Celui ce se ridica din Samanta femeii, pana la venirea lui Isus SALVATORUL OMENIRII.

 Venirea Salvatorului, si salvarea omenirii a fost este si va ramane cel mai mare eveniment din istoria omenirii, a fost este si va ramane dorinta sfanta, tainica si cea mai mare a inimi lui Dumnezeu. Pe mine ma uimeste, ma pune intr-o continua cercetare, ma inunda, se ridica mult mai sus de priceperea si gandirea mea, felul in care Dumnezeu a prescris, a hotarat salvarea omenirii. Stiu ca pentru Dumnezeu nu era nevoie de nici macar putin effort, era destul puterea Cuvantului Sau pentru a opri, pentru a pune de o parte vrajmasi omului. Satan, Pacatul si Moartea au venit, au aparut in viata omului prin Cuvantul gurii lui Dumnezeu. Satan, Pacatul si Moartea tot la fel puteau sa fie inlaturati din viata omului tot prin Cuvantul gurii lui Dumnezeu. Cuvintele cunoscute de omul muritor nu sunt vrednice sa poarte in ele, nu sunt puternice indeajuns sa descrie focul dragostei lui Dumnezeu, unde pentru salvarea si readucerea din nou acasa in gradina fericirii a omului, faptura si rezultatul gandurilor lui Dumnezeu, El, chiar El, Suveranul Creator se ascunde tainic in fiinta Fiului Sau Isus Hristos, se goleste deplin, se varsa din belsug umpland cu varf persoana lui Hristos. Iar Hristos la randul Sau, la vremea scrisa in Planul Veacurilor se desbraca de slava, de glorii nemuritoare, se inbraca apoi in neputinta umana, in trupul muritor al omului pacatos. Aplecat sub povoara pacatelor omenirii, da a intregi omenirii, se supune de buna voie, din dragostea lui Dumnezeu turnata din belsug in fiinta Sa, se supune si acepta smerit sa fie ispitit in toate. Sa fie ispitit in toate inseamna sa fie afectat, sa fie fortat, sa fie chinuit si torturat de fiecare neascultare a omenirii, de fiecare pacat pe care oamenii l-au infaptuit dealungul timpului. El, adica Isus a purtat pacatele noastre va scrie mai tarziu unul dintre ucenici repetand de fapt din scrierile prevestite cu mult timp inaintea venirii Lui. Satan a folosit tot veninul vrajmasiei lui, Satan a folosit tot arsenalul amagirii lui acumulat si modernizat, rodul tuturor veacurilor, nu a fost si nu a ramas una singura sageata pacatoasa sa nu fie infipta adanc in fiinta lui Isus. Isus a ramas ascultator de porunca lui Dumnezeu si nu a lasat sa se nasca in mintea lui nici macar o umbra a pacatului.

 Suferinta lui Isus, rezistenta si impotrivirea Lui in fata si in prezenta lui Satan au continuat neantrerupte trecand biruitor pragul mortii. Asa a fost invins si detronat vicleanul sarpe, Isus a rezistat, Isus nu a aceptat, Isus a respins orice soapta, orice fel de ispita, iar la sfarsit de tot Satan a ramas cu toata marfa amagirii lui nevanduta, samanta neghinei lui nu a putut fi semanata in fiinta lui Isus si nici in fiinta celor ce erau reprezentati de El. Aici Satan s-a oprit, in fata crucii lui Isus Satan a depus toata armatura si toate uneltele de lucru, capul sarpelui a fost zdrobit, pacatul nu sa mai nascut pentruca Isus nu a putut fi momit de ispitele predicilor lui satan. Moartea sa ingrozit si secerea ei nemiloasa a fost rupta, usa ei de intrare in fiinta umana era pacatul, usa ei sa inchis pentruca pacatul nu sa nascut in fiinta lui Isus. Asa sa desfasurat pe scurt biruinta lui Isus asupra lui Satan mai intai, asupra pacatului si mai pe urma asupra mortii, asa au fost opriti din activitarea si lucrarea lor vrajmasi omului.

Isus Hristos Salvatorul lumii a eliberat intreaga omenirea, Satan, Pacatul, Moartea si Locuinta Mortilor au fost biruite si detronate pentru vesnicie, pentru totdeauna, cheile mortii si a Locuintei mortilor au fost predate Salvatorului, dupa ce orice lacat a fost distrus si inlaturat. Eliberarea, salvarea omului, a intregi omenirii a fost infaptuita deplin de Dumnezeu prin Fiul Sau Isus Hristos, intocmai dupa voia si hotararea scrisa in Planul Veacurilor. Dragi cititori, dragi prieteni oare de ce Dumnezeu a hotarat, de ce a ales El aceasta metoda pentru salvarea omenirii? Ce vrea oare sa ne spuna suferinta si crucea lui Isus? A fost Dumnezeu plin de manie pentru neascultarea omului cand a hotarat, cand a ales calea suferintei, calea crucii pentru salvarea omului? A fost dreptatea lui Dumnezeu satisfacuta, multumita, linistita cand din pricina pacatului omului, a pedepsit, a chinuit a presarat cu suferinta toata viata Fiului Sau Isus? Cred eu ca raspunsul potrivit este destul de clar, cred eu ca este destul de puternic si este adevar curat unde gasim scris: Fiindca atat de mult A IUBIT Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica Ioan 3:16.

Daca in neascultarea lui Adam vedem pedeapsa si mania lui Dumnezeu, in ascultarea lui Isus vedem clar iertarea, darul harului si focul dragostei lui Dumnezeu Aleluia! Adevar curat  gasim in cuvintele apostolului care scrie: In El avem rascumpararea, prin sangele Lui, iertarea pacatelor, dupa bogatiile harului Sau.Rascumpararea noastra, a lumii intregi este IN EL, adica in Isus Hristos, de ce oare oameni sunt sfatuiti sa caute rascumpararea lor in multe alte locuri dar nu  in Hristos? Chiar daca popoarele lumii respecta, cinstesc, urmeaza de aproape invatatura, principiile si profetiile unor oameni insemnati, oameni despre care declara ei ca sunt trimisi lui Dumnezeu, totusi Dumnezeu a hotarat inca inainte de intemeierea lumii persoana, omul care va trebuie sa fie salvatorul lumii. Iata ca despre acest Salvator au vorbit, au profetit si prevestit oameni din toate veacurile si din toate generatiile, si pe langa toate acestea marturii Dumnezeu a pecetluit marturia si declaratia Sa despre Isus Hristos din Nazaret in fata intregi lumii prin faptul ca l-a inviat din mortii intr-o viata nemuritoare. Isus Hristos nascut in ce priveste trupul pamantesc din samanta lui David fost imparat peste tara lui Israel, iar in ce priveste Duhul sau Spiritul Sau Sfant este dovedit cu putere, si fara umbra de indoiala ca El este Fiul si Trimisul lui Dumnezeu, Salvatorul lumii, Aducatorul sau Dadatorul de viata vesnica prin faptul ca Dumnezeu l-a inviat din mortii intr-o viata neperitoare. Invierea lui Isus din mortii intr-o viata nemuritoare nu este numai dovada si marturia lui Dumnezeu despre Isus ca El este Salvatorul lumii, dar mai este in acelasi timp dovada si marturia lui Dumnezeu despre invierea tuturor mortilor, tuturor oamenilor intr-o viata neperitoare ca si Domnul Vietii Isus Hristos. De aceea Duhul lui Dumnezeu a marturisit acest mare adevar prin gura apostolului care a zis: S-o stiti toti si s-o stie tot norodul lui Israel! Omul acesta se infatiseaza inaintea voastra pe deplin sanatos in Numele lui Isus Hristos din Nazaret, pe care voi L-ati rastignit, dar pe care Dumnezeu L-a INVIAT DIN MORTI. IN NIMENI ALTUL nu este mantuire, caci nu este sub cer NICI UN ALT NUME dat oamenilor in care TREBUIE sa fim mantuiti Fapte 4: 10,12. Cred eu ca este o datorie a noastra, a tuturor oamenilor sa luam bine seama la tot ce se intampla cu noi si in jurul nostru in fiecare zi. Dumnezeu care este Creatorul si Tatal nostru ne vorbeste de multe ori si sub multe si diferite forme, cred eu deasemenea ca este foarte ziditor pentru noi sa aplecam ureche, sa verificam, sa analizam, sa luam bine seama la cele ce Dumnezeu ne vorbeste. Iata in incheierea acestui capitol inca o marturie a Duhului Sfant vestita prin apostolul Pavel la care suntem binecuvantati sa luam seama: Dumnezeu nu tine seama de vremurile de nestiinta si porunceste ACUM tuturor oamenilor, DE PRETUTINDENI, sa se pocaiasca, pentru ca a randuit o zi in care va judeca lumea dupa dreptate, prin Omul pe care L-a randuit pentru aceasta si despre care a dat TUTUROR OAMENILOR o dovada netagaduita, prin faptul ca L-A INVIAT DIN MORTI Fapte 17: 30,31.

 Stimate cititor daca ai avut rabdare sa citesti aceasta scriere, daca ai ajuns pana la acestea cuvinte aproape de sfarsitul acestui capitol, vreau sa-ti spun ca tu citesti acestea cuvinte pentruca Dumnezeu Creatorul si Tatal nostru, te iubeste, El te iubeste cu iubirea lui de Tata. Iubirea Lui este mult mai puternica decat starea sau conditia noastra in care noi traim, iubirea lui este mult mai mare mai puternica ca focul care arde, care consuma si topeste toate materialele puternice cu care umblarea noastra in neascultare ne-a infasurat fiinta noastra. Iata ca Dumnezeu a randuit si a trimis pe SINGURUL Lui Fiu care sa fie si este SALVATORUL intregi lumii. Isus Fiul lui Dumnezeu nu este numai salvatorul nostru, El este SINGURUL drum, singura cale care ne duce din nou la Tatal. Dumnezeu Creatorul si Tatal nostru in planul Sau nu a planificat numai salvarea noastra de sub domnia lui Satan, de sub stapanirea pacatului si de sub puterea mortii, El potrivit Planului Veacurilor a hotarat si reantoarcerea noastra, a tuturor oamenilor din nou acasa. Iata ca vrajmasi omului au indepartat omenirea mult departe de toate comorile neperitoare ale lui Dumnezeu, pentru reantoarcerea noastra din nou acasa in sanul Tatalui Ceresc, Dumnezeu a hotarat NUMAI UNA SINGURA CALE, calea aceasta este Isus Hristos. Orice om care aude VESTEA BUNA, orice om care CREDE vestea buna si vine la Isus trebuie sa intre pe singura poarta pentru a putea calatori mai departe pe calea care duce la Dumnezeu, poarta aceasta pe care trebuie sa intre fiecare om la randul cetei lui este Poarta sau USA CRUCII LUI ISUS.

 Dragul meu cititor Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau Isus Hristos pentru tine si pentru mine, El a trimis pe Fiul sa ne salveze prin indurarea Lui. Dar pentruca ne iubeste mult mai mult decat gandim noi, iubirea Lui ne vrea din nou acasa. Indurarea lui Dumnezeu ne-a adus eliberare, salvare, dar iubirea Lui nu este multumita numai cu salvarea noastra, iubirea lui ne vrea acasa. Iata ca salvarea ta, salvarea mea a fost perfect terminata pe crucea lui Isus mult timp in urma, da salvarea intregi lumii a fost complect indeplinita, totusi pentru un motiv bine cunoscut de Dumnezeu, nimenea nu experimenteaza practic aceasta salvare numai in ziua cand dupa ce aude vestea buna a salvari prin credinta vine la Isus. Prieten drag ai auzit tu vestea buna? Ti-a spus cineva ca salvarea ta din robia vrajmasilor tai a fost deplin indeplinita de Dumnezeu prin Fiul Sau Isus Hristos 2000 de ani in urma? Ti-a spus cineva ca cu toate ca salvarea ta a fost dobandita si aprobata 2000 de ani in urma si este pastrata pentru tine IN HRISTOS ISUS, totusi ca sa te bucuri din belsug de efectul libertati ei trebuie sa vii tu personal la Isus Hristos care te asteapta? Stii tu, ti-a spus cineva ca pentru a veni la Isus nu trebuie sa astepti prea mult, nu trebuie sa calatoresti departe? Stii tu ca pentru a veni la Isus nu-ti trebuie nici o interventie, nu ai nevoie de unul altul care sa te reprezinte? Ca sa vii la Isus nu trebuie sa te afiliezi cu nici una din religiile fabricate de oameni, ca sa vii la Isus nu trebuie sa te schimbi nici macar de hainele tale acelea mai vechi. Dragul meu ca sa vii la Isus nu trebuie sa mergi niciunde,El te vrea asa cum esti, vino acuma la Isus. Iata ca deja ai auzit VESTEA BUNA, daca inprejurarile unde te gasesti chiar acum iti permit te rog pentru indurarea si iubirea lui Dumnezeu Tatal nostru ingenunchiaza, ridicati miinile spre inaltimile cerurilor si spune-I lui Isus ca ai venit la El Sa-I multumesti pentru salvarea ta, spunei lui Isus ca vreai sa ramaii cu El, roagal pe Isus sa te conduca la Tatal.  Pentru mai multe informatii despre Planul Veacurilor vizitati va rog: www.kingdomplan.net    Cu multa stima si respect David Ilea