Home
WRITINGS
SCRIERII
POEMS
POEZII
LINKS
CONTACT
SITE MAP

Capitolul 27


Planul Veacurilor 1 Planul Veacurilor 2 Voia Lui Dumnezeu TAINA VOII SALE Implinirea Vremurilor Ziua de Odihna Odihna Lui Inceputul & Sfarsitul UNIREA IN HRISTOS Imparatia Lui Dumnezeu Eternitatea


                                                     Unirea in Hristos # 27

 Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, catre sfintii care sunt in Efes si credinciosii IN HRISTOS ISUS: Har si pace de la Dumnezeu, Tatal nostru, si de la Domnul Isus Hristos. Binecuvantat sa fie Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvantat cu tot felul de binecuvantari duhovnicesti, in locurile ceresti, IN HRISTOS. IN EL, Dumnezeu ne-a ales inainte de intemeierea lumii, ca sa fim sfinti si fara prihana inaintea Lui, dupa ce, in dragostea Lui, ne-a randuit mai dinainte sa fim infiati PRIN ISUS HRISTOS, dupa buna placere a voii Sale, spre lauda slavei harului Sau pe care ni l-a dat IN PREAIUBITUL LUI. IN EL avem rascumpararea, prin sangele Lui, iertarea pacatelor, dupa bogatiile harului Sau pe care l-a raspandit din belsug peste noi, prin orice fel de intelepciune si de pricepere; caci a binevoit sa ne descopere taina voii Sale, dupa planul pe care-l alcatuise in Sine insusi, ca sa-l aduca la indeplinire la implinirea vremurilor, spre a-Si uni iarasi intr-unul, IN HRISTOS, toate lucrurile: cele din ceruri si cele de pe pamant. IN EL am fost facuti si mostenitori, fiind randuiti mai dinainte, dupa hotararea Aceluia care face toate dupa sfatul voii Sale, ca sa slujim de lauda slavei Sale, noi, care mai dinainte am nadajduit IN HRISTOS. Si voi, dupa ce ati auzit Cuvantul adevarului (Evanghelia mantuirii voastre), ati crezut IN EL si ati fost pecetluiti cu Duhul Sfant care fusese fagaduit si care este o arvuna a mostenirii noastre, pentru rascumpararea celor castigati de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui. De aceea si eu, de cand am auzit despre credinta IN DOMNUL ISUS care este in voi si despre dragostea voastra pentru toti sfintii, nu incetez sa aduc multumiri pentru voi, cand va pomenesc in rugaciunile mele. Si ma rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatal slavei, sa va dea un duh de intelepciune si de descoperire, in cunoasterea Lui, si sa va lumineze ochii inimii ca sa pricepeti care este nadejdea chemarii Lui, care este bogatia slavei mostenirii Lui in sfinti si care este fata de noi, credinciosii, nemarginita marime a puterii Sale, dupa lucrarea puterii tariei Lui, pe care a desfasurat-o IN HRISTOS, prin faptul ca L-a inviat din morti si L-a pus sa sada la dreapta Sa, in locurile ceresti, mai presus de orice domnie, de orice stapanire, de orice putere, de orice dregatorie si de orice nume care se poate numi, nu numai in veacul acesta, ci si in cel viitor. El I-a pus totul sub picioare si L-a dat capetenie peste toate lucrurile, Bisericii, care este trupul Lui, plinatatea Celui ce indeplineste totul in toti Efeseni1: 1-23.

UNIREA IN HRISTOS, unirea tuturor oamenilor intr-un singur trup, unirea tuturor lucrurilor: a lucrurilor ceresti si a lucrurilor pamantesti in Unul singur, IN HRISTOS a fost si este SCOPUL PRINCIPAL al planului lui Dumnezeu. Planul veacurilor a fost gandit si desenat in mintea lui Dumnezeu inainte de veacuri, inainte de nasterea timpului. Planul veacurilor cu tot ce cuprinde el este lucrarea intelepciuni, este taina voii, a puteri dragostei lui Dumnezeu daruita ca o mostenire Fiului Sau Preaiubit Isus Hristos cum declara Duhul adevarului in unul din psalmi: Pentru ce se intarata neamurile si pentru ce cugeta popoarele lucruri desarte? Imparatii pamantului se rascoala, si domnitorii se sfatuiesc impreuna impotriva Domnului si impotriva Unsului Sau, zicand: "Sa le rupem legaturile si sa scapam de lanturile lor!" Cel ce sade in ceruri rade, Domnul Isi bate joc de ei. Apoi, in mania Lui, le vorbeste si-i ingrozeste cu urgia Sa, zicand: "Totusi, Eu am uns pe Imparatul Meu pe Sion, muntele Meu cel sfant." "Eu voi vesti hotararea Lui" - zice Unsul - "Domnul Mi-a zis: "Tu esti Fiul Meu! Astazi Te-am nascut. Cere-Mi, si-Ti voi da neamurile de mostenire, si marginile pamantului in stapanire! Tu le vei zdrobi cu un toiag de fier si le vei sfarama ca pe vasul unui olar." Acum, dar, imparati, purtati-va cu intelepciune! Luati invatatura, judecatorii pamantului! Slujiti Domnului cu frica si bucurati-va, tremurand. Dati cinste Fiului, ca sa nu Se manie, si sa nu pieriti pe calea voastra, caci mania Lui este gata sa se aprinda! Ferice de toti cati se incred in El! Psalmul 2. Prorocul Isaia calauzit de acelasi Duh declara: "Iata Robul Meu, pe care-L sprijin, Alesul Meu, in care Isi gaseste placere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata. El nu va striga, nu-Si va ridica glasul si nu-l va face sa se auda pe ulite. Trestia franta n-o va zdrobi, si mucul care mai arde inca nu-l va stinge. Va vesti judecata dupa adevar. El nu va slabi, nici nu Se va lasa, pana va aseza dreptatea pe pamant; si ostroavele vor nadajdui in legea Lui." Asa vorbeste Domnul Dumnezeu care a facut cerurile si le-a intins, care a intins pamantul si cele de pe el, care a dat suflare celor ce-l locuiesc, si suflet, celor ce merg pe el. "Eu, Domnul, Te-am chemat ca sa dai mantuire si Te voi lua de mana, Te voi pazi si Te voi pune ca legamant al poporului, ca sa fii LUMINA NEAMURILOR, sa deschizi ochii orbilor, sa scoti din temnita pe cei legati si din prinsoare pe cei ce locuiesc in intuneric. Eu sunt Domnul, acesta este Numele Meu; si slava Mea n-o voi da altuia, nici cinstea Mea, idolilor Isaia 42: 1-8.

 Unirea IN HRISTOS nu era un gand sau o dorinta venita numai din partea Fiului, unirea in Hristos era dorinta si voia lui Dumnezeu Tatal, pentru aceasta sfanta si mult pretioasa lucrare, Dumnezeu a UNS pe Fiul cu Duhul puterii Sale. Isus Hristos FIUL lui Dumnezeu, El ROBUL, El UNSUL, El ALESUL, El IMPARATUL, El MUNTELE CEL SFANT, prin hotararea si decretul lui Dumnezeu El nu va slabi, nici nu Se va lasa, pana va aseza dreptatea pe pamant; si ostroavele vor nadajdui in legea Lui. Da acesta este scopul principal al planului lui Dumnezeu asezat in Hristos Isus Domnul Vietii, unde omenirea primind darul lui Dumnezeu prin credinta sa aiba din belsug viata vesnica cum scrie si apostolul Ioan: Si, dupa cum a inaltat Moise sarpele in pustiu, tot asa trebuie sa fie inaltat si Fiul omului, pentru ca oricine crede IN El SA NU PIARA, ci sa aiba viata vesnica. Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede IN El SA NU PIARA, ci sa aiba viata vesnica. Dumnezeu, in adevar, n-a trimis pe Fiul Sau in lume ca sa judece lumea, ci ca lumea sa fie mantuita prin El. Oricine crede in El nu este judecat; dar cine nu crede a si fost judecat, pentru ca n-a crezut in Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu Ioan 3: 14-18. Unirea omenirii IN HRISTOS prin harul Divin a fost temelia planului lui Dumnezeu inca inainte de aparitia fizica a omului. Destinul final al omenirii potrivit planului lui Dumnezeu este cu siguranta UNIREA IN HRISTOS, formarea unui trup, unui om nou pe plan orizontal al crucii lui Isus si impacarea acestui om cu Dumnezeu pe plan vertical al crucii. Unirea IN HRISTOS deci fiind temelia planului lui Dumnezeu, iata ca materialul necesar pentru unire a fost pregatit si asezat in planul veacurilor IN HRISTOS ISUS inca inainte de intemeierea lumii. Totul privitor la aceasta unire a fost pregatit, hotarat, intregit si tainic asezat in persoana lui Hristos, El care era agentul principal al acestei unirii, El era randuit de Dumnezeu sa fie Mielul in care era asezata puterea harului Divin pentru deplina infaptuire a unirii, cum de fapt gasim scris: Caci stiti ca nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, ati fost rascumparati din felul desert de vietuire pe care-l mosteniserati de la parintii vostri, ci cu sangele scump al lui Hristos, Mielul fara cusur si fara prihana. El a fost cunoscut mai inainte de intemeierea lumii si a fost aratat la sfarsitul vremurilor pentru voi care prin El sunteti credinciosi in Dumnezeu care L-a inviat din morti si I-a dat slava, pentru ca credinta si nadejdea voastra sa fie in Dumnezeu 1 Petru 1: 18-21. El ne-a mantuit si ne-a dat o chemare sfanta, nu pentru faptele noastre, ci dupa hotararea Lui si dupa harul care ne-a fost dat IN HRISTOS ISUS, inainte de vesnicii,(veacuri) dar care a fost descoperit acum prin aratarea Mantuitorului nostru Hristos Isus, care a nimicit moartea si a adus la lumina viata si neputrezirea, prin Evanghelie 2 Timotei 1: 9,10. Dar acum s-a aratat o neprihanire pe care o da Dumnezeu, fara lege - despre ea marturisesc Legea si Prorocii - si anume, neprihanirea data de Dumnezeu, care vine prin credinta in Isus Hristos, pentru toti si peste toti cei ce cred in El. Nu este nicio deosebire. Caci toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu. Si sunt socotiti neprihaniti, fara plata, prin harul Sau, prin rascumpararea care este IN HRISTOS ISUS.  PE EL, DUMNEZEU L-A RANDUIT MAI DINAINTE SA FIE, prin credinta in sangele Lui, o jertfa de ispasire, ca sa-Si arate neprihanirea Lui; caci trecuse cu vederea pacatele dinainte, in vremea indelungii rabdari a lui Dumnezeu; pentru ca, in vremea de acum, sa-Si arate neprihanirea Lui in asa fel, incat sa fie neprihanit, si totusi sa socoteasca neprihanit pe cel ce crede in Isus Romani 3: 21-26.

 Destinul omului, creatura si lucrarea lui Dumnezeu, a fost hotarat si sigilat IN HRISTOS ISUS, inainte de orice inceput, inainte de facerea omului. Destinul omului randuit de Dumnezeu si asezat IN Hristos Isus era neschimbator, destinul omului nu putea fi afectat de nici o alta putere, nici chiar de vointa omului sau de viclenia lui Satan. Destinul omului era ca in final sa PRIMEASCA in dar, sa intre in, sa traiasca o dreptate, o neprihanire a lui Dumnezeu asezata tainic in Hristos atunci, inca inainte de nasterea timpului. Ceia ce Dumnezeu cu bucurie a asezat in Hristos pentru noi oamenii este cu adevarat testamentul mostenirii noastre, este testamentul fagaduintelor lui Dumnezeu facute omului, testament care nu poate fi anulat, schimbat, descomplectat sau la care nu se putea adauga ceva mai tarziu. Caderea omului in neascultare venita mai tarziu, adica dupa intocmirea planului lui Dumnezeu, nu putea sub nici o forma sa desfinteze testamentul fagaduintelor facut mai inainte. Mostenirea fagaduintelor lui Dumnezeu asezata in Hristos a fost tot timpul vestita si progresiv descoperita oamenilor in cursul veacurilor, mai ales dupa caderea in neascultare a omului Adam. Daca un testament omenesc facut si intarit de om nu poate fi anulat cu cat mai mult testamentul fagaduintelor si al harului lui Dumnezeu facut cu juramant si complect implinit in Hristos nu poate fi desfintat de starea si vointa mostenitorului sau de vrajmasi lui. Iata o marturie adevarata aratata de apostolul Pavel in privinta aceasta: Fratilor, (vorbesc in felul oamenilor) un testament, chiar al unui om, odata intarit, totusi nimeni nu-l desfiinteaza, nici nu-i mai adauga ceva. Acum, fagaduintele au fost facute "lui Avraam si semintei lui." Nu zice: "si semintelor" (ca si cum ar fi vorba de mai multe), ci ca si cum ar fi vorba numai de una: "si semintei tale", adica Hristos. Iata ce vreau sa zic: un testament pe care l-a intarit Dumnezeu MAI INAINTE, nu poate fi desfiintat, asa ca fagaduinta sa fie nimicita de Legea venita DUPA patru sute treizeci de ani. Caci, daca mostenirea ar veni din Lege, nu mai vine din fagaduinta; si Dumnezeu printr-o fagaduinta a dat-o lui Avraam Galateni 3: 15-18.

 Legea venita prin Moise nu a putut desfinta fagaduinta vietii neperitoare asezata in Hristos, unde omul sa depinda de puterea Legi, adica omul care implineste Legea mosteneste fagaduinta, iar omul care nu implineste toata Legea pierde fagaduinta. Deci Legea nu a desfintat testamentul fagaduintelor facute mai dinainte, Legea a convins omul de starea lui de neputinta si a fost un bun indrumator spre Hristos unde este si prin care se poate primi in dar prin credinta mostenirea dreptati lui Dumnezeu si viata vesnica. Testamentul fagaduintelor lui Dumnezeu facute omului in Hristos Isus nu contine doua feluri de fagaduinte: Fagaduinta neprihanirii si a vieti vesnice pentru oameni buni si fagaduinta pedepsei si a morti VESNICE pentru oameni rai. Testamentul fagaduintelor depozitate in Hristos nu trebuie amestecate, nu trebuie confundate cu plata pentru pacatele omului. Pacatul si moartea venite prin omul pamantesc nu au fost parte din fagaduintele lui Dumnezeu asezate in Hristos Isus pentru om inca inainte de pacatul si vina neascultarii. Pacatul si moartea au venit prin omul pamantesc dupa si ca un rod, ca o plata pentru calcarea porunci lui Dumnezeu. Inca inainte de venirea si aparitia pacatului si a morti venita prin omul neascultator, Dumnezeu hotarase, decretase si asezase tainic in Hristos Isus totalul comorilor, testamentul fagaduintelor dragostei Sale pentru om lucrarea mainilor Lui. Viata neperitoare era fagaduinta lui Dumnezeu asezata in Hristos pentru om, aceasta fagaduinta nu a putut fi anulata, desfintata de moartea venita mai tarziu in urma pacatului lui Adam. In Planul Veacurilor asezat in Hristos era scris cu literele harului despre gandul, dorinta, hotararea si porunca suveranului Creator, unde in final omul trebuia sa sfarseasca lunga lui calatorie dupa rolarea veacurilor in locul predestinat: In Hristos, in prezenta Pomului Vietii, in Locul Preasfant in prezenta lui Dumnezeu Aleluia!

Moartea venita in urma pacatului si ca o plata, ca un rod, ca un merit pentru pacat prin hotararea lui Dumnezeu, nu trebuia si nu putea sa tina omul VESNIC in lanturile puteri ei. Moartea nu este locul final predestinat, ea nu este ultima statie unde in final trebuia sa ajunga omul, moartea aceasta nu este nici macar o mica parte din mostenirea fagaduintei lui Dumnezeu, adica din viata aceea neperitoare. Moartea este un rod, este rezultatul intreg a ceia ce omul a putut sa faca pentru Dumnezeu, iar viata neperitoare este rodul, este rezultatul intreg a ceia ce Dumnezeu a facut pentru om. Omul nu a putut face mai mult pentru Dumnezeu, omul nu a onorat porunca lui Dumnezeu, omul nu a putut sa-si tina promisiunea, fagaduinta sa facuta lui Dumnezeu nu a fost deplin implinita, fagaduinta omului a fost de scurta durata. Fagaduinta ascultarii omului de porunca lui Dumnezeu a tinut numai pana la prima incercare, pana la prima proba, pana la prima ispita, pana la prima lupta din pustia vicleniei si a minciuni lui Satan. Nici chiar Legea venita pentru om nu a putut sa ajute omul, Legea venita prin Moise nu a fost un puternic ajutor pentru om si pentru ascultarea lui de porunca lui Dumnezeu. Puterea Legi a dovedit, a scos la lumina neputinta omului, starea lui limitata in implinirea fagaduintei lui fata de Dumnezeu. Dar Dumnezeu nu trebuie asemanat cu omul limitat, cu omul neputincios, Dumnezeu nu este limitat, neputinta nu locuieste in El. Dumnezeu a facut omului fagaduinte conditionate si fagaduinte neconditionate. Dumnezeu este puternic sa implineasca toate fagaduintele conditionate si El este la fel de puternic sa implineasca deplin toate fagaduintele neconditionate facute omului. Toate fagaduintele lui Dumnezeu facute omului origineaza din nemarginita esenta a dragostei Sale care nu cunoaste slabiciunea compromisului. Toate fagaduintele lui Dumnezeu au fost facute prin puterea nelimitata a Cuvantului Sau si sunt asezate si implinite tot in puterea acelui Cuvant al Sau care este Hristos Isus Fiul lui Dumnezeu. Caci daca moartea a venit prin om, tot prin om a venit si invierea mortilor. Si, dupa cum toti mor in Adam, tot asa, toti vor invia in Hristos; dar fiecare la randul cetei lui. Hristos este cel dintai rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos 1Corinteni 15: 21-23.

 Moartea a venit prin om si pentru om ca un rod al neascultari lui, moartea trebuia sa stapaneasca peste om tot timpul neascultari lui. Moartea stapanea peste om prin porunca lui Dumnezeu numai timpul sau vremea umblari omului in neascultare, daca omul putea sa se intoarca din drumul neascultari lui si putea sa umble in deplina ascultare de porunca lui Dumnezeu, moartea nu mai avea nici un drept sa stapaneasca peste omul ascultator. Potrivit cu desenul hotararii si a voii planului lui Dumnezeu moartea nu avea stapanire ETERNA asupra omului, moartea avea dreptul de stapanire asupra omului neascultator numai pana la venirea Omului ascultator, ea avea putere asupra omului numai pana la venirea Invierii, numai pana la venirea Vietii. Daca moartea a venit peste om din cauza omului, ca un rod al faptelor lui, Invierea si Viata neperitoare a venit pentru om din cauza lui Dumnezeu, ca un rod bogat al indurarii Lui. Omul pacatos nu a putut umbla in ascultare ca sa vina pentru el viata cea neperitoare ca un rod al ascultarii lui, Viata neperitoare a venit pentru omul pacatos ca un dar, ca o fagaduinta a lui Dumnezeu prin meritul ascultarii lui Isus Hristos. Adevarul acesta atat de mare si puternic unde moartea venita prin neascultarea omului avea sa fie total si pentru totdeauna inlaturata prin ascultarea lui Isus si omul pacatos, omul neascultator avea sa mosteneasca viata neperitoare ca un dar nemeritat, ca o hotarare, ca o voie, ca o fagaduinta facuta de Dumnezeu omului inca inainte de intemeierea lumii. In puterea acestui mare adevar apostolul scrie fratilor din Corint: Caci daca moartea a venit prin om, tot prin om a venit si invierea mortilor. Si, dupa cum toti mor in Adam, tot asa, toti vor invia IN HRISTOS; dar fiecare la randul cetei lui.

 Iata ca si aceasta netrecatoare fagaduinta a invierii tuturor oamenilor a fost asezata de Dumnezeu IN HRISTOS inainte de inceputul tuturor lucrurilor. Felul in care a venit Moartea prin Adam este foarte diferit de felul in care a venit Viata prin Hristos. Moartea nu a fost DARUL lui Dumnezeu, fagaduinta Lui DARUITA omului. Moartea venita prin Adam a venit cu mare viteza si a LOVIT omul vinovat, moartea a venit, s-a aruncat cu furie asupra omului ca o fiara salbatica asupra prazi, ca un hot inarmat, ca un rau care rupe stavilarul si se arunca fara zabava acoperind cu puterea valurilor lui tot ce intalneste in cale. Moartea nu a venit cu instructiuni de folosire, moartea nu a dat timp omului sa o cunoasca, moartea nu a cerut parerea si permisiunea omului, moartea a stat la panda in umbra pomului cunostintei binelui si raului si cand omul prin ispita a infaptuit pacatul, atunci, in aceasi clipa sa aruncat fara mila ca un sarpe veninos lovind cu toata puterea fiinta plapanda, proaspat facuta, omul pamantesc. Moartea a venit printr-un om si a stapanit peste toti oameni fara sa astepte sa fie crezuta, moartea nu a venit prin credinta omului, moartea nu a asteptat sa fie propovaduita auzita, crezuta, aceptata, moartea nu avea nevoie de prietenia si partasia omului, ea a venit ca o plata, ca un rod, ca un rezultat al faptelor de neascultare a omului. Moartea a venit lovind omul vinovat fiind trimisa de mania lui Dumnezeu. Unde mania lui Dumnezeu se termina si moartea se retrage, cat este de lunga mania lui Dumnezeu atat de lunga este si puterea mortii asupra omului. Moartea si mania lui Dumnezeu raman peste om atata timp cat omul umbla in neascultare.

 Spre deosebire de felul in care a venit moartea, Viata nu a venit sa LOVEASCA omul, viata si darul neprihanirii sunt DARUITE omului. Viata si neprihanirea cu toate ca au fost randuite si promise omului inca inaite de veacuri totusi ele asteapta in rabdare timpul cercetari, timpul randuit, timpul potrivit cand sa fie PRIMITE cu bucurie de fiinta umana. Viata si neprihanirea sunt darul fara de plata al lui Dumnezeu asezat in Isus Hristos pentru omul pacatos. Viata nu este si nu vine ca o plata, ca un rod al meritului si al faptelor omului, viata nu se poate castiga, pentru mostenirea ei nu se poate munci. Viata se PRIMESTE prin credinta in puterea fagaduintei lui Dumnezeu, fagaduinta facuta pentru om inca inainte de facerea omului cum de fapt declara Scriptura unde este scris: Pavel, rob al lui Dumnezeu si apostol al lui Isus Hristos, potrivit cu credinta alesilor lui Dumnezeu si cunostinta adevarului care este potrivit cu evlavia, in nadejdea VIETII VESNICE, fagaduite mai inainte de vesnicii (veacuri)  de Dumnezeu, care nu poate sa minta,  ci Si-a descoperit Cuvantul la vremea Lui, prin propovaduirea care mi-a fost incredintata, dupa porunca lui Dumnezeu, Mantuitorul nostru. Tit 1: 1-3. El ne-a mantuit si ne-a dat o chemare sfanta, nu pentru faptele noastre, ci dupa hotararea Lui si dupa harul care ne-a fost dat in Hristos Isus, inainte de vesnicii (veacuri), dar care a fost descoperit ACUM prin aratarea Mantuitorului nostru Hristos Isus, care a nimicit moartea si a adus la lumina VIATA si neputrezirea, prin Evanghelie 2Timotei 1: 9,10.

 Omul pamantesc traieste in lumea pamanteasca, el traieste prin vedere, prin cei cinci factori pamantesti. Lumea pamanteasca este o lume limitata, este o lume trecatoare, o lume de scurta durata, tot ce este in lumea pamanteasca este foarte trecator, totul se vestezeste, cu timpul totul se schimba, nimic nu este vesnic si neperitor. Chiar si trupul pamantesc al omului este trecator, omul pamantesc este familiar cu lucrurile vazute de el in lumea pamanteasca, pentru a vedea, pentru a cunoaste lucrurile lumi pamantesti omul pamantesc nu are nevoie de credinta. Omul pamantesc a vazut moartea, el cunoaste puterea si robia morti, omul vede puterea morti, el aude tipatul si plansul provocat de umbra morti, el a gustat si multi inca gusta din rodul amar si ametitor al morti, el a simtit in trup si-n suflet durerea nedescrisa ramasa in urma multor despartiri si instrainari facute de nemiloasa moarte, da omul pamantesc cunoaste si mirosul greu si neplacut ramas in urma neobositei morti. Oricare om, oricare fiu al lui Adam cel pamantesc poarta cu el si in el un mare bagaj de cunostinta despre moartea care nu se lasa biruita si indepartata. Iata ca omul pamantesc ingradit in firea lui pamanteasca a facut o judecata, a facut o analiza prin puterea celor cinci judecatori, unde moartea a fost gasita puternica, neanduplecata, neinvinsa si mai mari lumi firi pamantesti au declarat-o ETERNA. Chiar si azi in zilele anului 2013 multi propovaduitori ai Imperiului Crestin vestesc cu bucurie, cu mult zel tragedia si robia stapanirii mortii, declarand cu voce tare ca moartea este ETERNA. Propovaduitori chemati si alesi de Dumnezeu, trimisi lui Isus Hristos vestesc cu bucurie, cu mult har greutatea si volumul comorilor Vietii, declarand cu toata certitudinea stapanirea Vieti ETERNE detronarea si nimicirea morti Aleluia!

 Alesi lui Dumnezeu si trimisi lui Hristos vestesc Vestea Buna potrivit cu credinta alesilor lui Dumnezeu si cunostinta adevarului dupa porunca si incredintarea data de Dumnezeu despre VIATA VESNICA FAGADUITA MAI INAINTE DE VEACURI DE DUMNEZEU CARE NU POATE SA MINTA. Dar fagaduinta Vietii VESNICE in mare parte a fost ascunsa fata de omul pamantesc, apostolul scrie ca Dumnezeu Si-a descoperit Cuvantul acestei fagaduinte numai la vremea hotarata de El, numai la vremea hotarata si desenata in planul voii Sale, planul veacurilor. Moartea trebuia sa stapaneasca peste omul vinovat numai pana la descoperirea si aratarea Cuvantului Vietii ETERNE. Scriptura ne spune ca fagaduinta Vietii nu era facuta in baza faptelor omului pamantesc, ea era facuta in baza hotarari Sale potrivit cu harul care ne era dat si asezat in Hristos Isus inca inainte de veacuri, dar care a fost DESCOPERIT ACUM prin aratarea Mantuitorului Hristos Isus care NIMICIND MOARTEA a adus la lumina VIATA aceea nemuritoare potrivit cu fagaduinta lui Dumnezeu scrisa si desenata in Evanghelie. Cand omul a infaptuit pacatul neascultari, atunci dupa randuiala stabilita de Dumnezeu moartea a TRECUT ASUPRA omului imediat, cu repeziciune, cu o manie neanduplecata, moartea a trecut asupra omului LOVIND omul. Moartea nu a fost descoperita mai intai, moartea nu a fost adusa la lumina, moartea nu a fost aratata, descrisa si introdusa omului. Moartea nu cauta, nu astepta sa fie dorita, sa fie aceptata, crezuta, moartea nu cauta pretenie si nici o relatie intima cu omul. Moartea a venit lovind omul ca o plata, ca o PEDEAPSA pentru pacatul neascultari.

 Moartea stapaneste cu asprime si fara mila peste om tot timpul in care omul pacatuieste, dar daca cumva, daca se gaseste Cineva sa ierte si sa izbaveasca omul de sub puterea pacatului atunci moartea nu mai are nici un drept, nu mai are nici macar o putere mica asupra omului. Unde nu este pacat acolo nu este nici moarte, unde nu este ispititor acolo nu este nici pacat, iata deci cat de gresita este expresia folosita de vestitori mortii, trimisii firii pamantesti unde in necunostinta lor declara ETERNITATEA mortii. Daca moartea ar fi eterna atunci si pacatul trebuie sa fie etern, daca pacatul ar fi etern atunci si Ispititorul, Satan, Diavolul, sarpele vechi trebuie sa fie etern. Moartea ar putea sa aiba stapanire ETERNA asupra omului numai daca Dumnezeu prin Isus Hristos, Mielul lui Dumnezeu nu a iertat, nu a facut ispasirea pacatelor si nu a ridicat, n-a indepartat si nu a oprit nasterea pacatului. Pacatul si robia lui ar putea sa fie ETERNA peste om numai daca Dumnezeu nu a implinit fagaduinta Lui facuta omului unde Samanta femeii urma sa zdrobeasca capul sarpelui, capul ispititorului, numai daca Fiul Tatalui, adica Isus Hristos nu a imbracat un trup omenesc supus mortii, numai daca nu a murit, numai daca nu a nimicit prin moarte pe cel ce avea puterea mortii, adica pe diavolul. Apostolul ramane in adevar cand scrie el despre implinirea neantarziata a fagaduintei lui Dumnezeu scrisa in Sfanta Scriptura prin aratarea Mantuitorului nostru Hristos Isus, care A NIMICIT moartea si a adus la lumina VIATA si neputrezirea, prin Vestea Buna, prin Evanghelie. Viata nu a fost daruita omului pentru meritele lui: nici pentru faptele bune si nici pentru faptele rele, Viata neperitoare este darul lui Dumnezeu, ea este esenta dumnezeirii daruita in dragoste omului vinovat. Viata neperitoare este DESTINUl final al omului. Spre marea deosebire de felul in care a venit moartea, viata a fost promisa de Dumnezeu omului inca inainte de veacuri, dar a fost asezata, ascunsa si pastrata in locul ales de Dumnezeu in Fiul Sau Isus Hristos. Viata este pentru om si totusi ea nu vine in si peste om in momentul in care omul face fapte bune, ea nu vine ca o plata pentru ceia ce poate sa faca omul, ea nu poate fi comercializata, viata nu poate fi cumparata, ea nu poate fi castigata, valoarea vieti vesnice nu se gaseste intre valorile lucrurilor pamantesti. Viata a fost adusa la lumina, a fost aratata, a fost prezentata in acela-si timp cu aratarea Mantuitorului nostru Hristos Isus. Viata vrea si asteapta in rabdare sa fie dorita, sa fie crezuta, sa fie PRIMITA, ea vrea prietenia omului, ea vrea o relatie intima si vesnica cu omul. Viata neperitoare nimiceste moartea si UNESTE omul pentru totdeauna cu Dumnezeu. Iata ca si Viata vesnica infasurata si ascunsa in harul Divin se gaseste, locuieste, poate fi primita si folosita numai de omul care vine si intra PRIN usa in launtru IN Isus Hristos Domnul vietii. Viata vesnica nu a fost asezata de Dumnezeu nici chiar in cartea Legi trimisa lui Israel prin omul lui Dumnezeu Moise, cartea Legi si toti proroci trimisi de Dumnezeu marturisesc toti cu putere ca Viata vesnica darul lui Dumnezeu pentru om se gaseste si poate fi primita numai de omul care prin credinta vine la Isus Hristos si intra in launtru. Iata marturia care o face Isus despre acest mare adevar: (Voi) Cercetati Scripturile, pentru ca (voi) socotiti ca IN ELE aveti viata vesnica, dar tocmai ELE MARTURISESC despre Mine. Si nu vreti SA VENITI LA MINE CA SA AVETI VIATA! Sa nu credeti ca va voi invinui inaintea Tatalui; este cine sa va invinuiasca: Moise, in care v-ati pus nadejdea. Caci, daca ati crede pe Moise, M-ati crede si pe Mine, pentru ca el a scris DESPRE MINE. Dar daca nu credeti cele scrise de el, cum veti crede cuvintele Mele?"Ioan 5: 39,40-47. Firea pamanteasca a omului nu recunoaste, nu vrea sa primeasca Viata vesnica ca un dar nemeritat, firea pamanteasca a omului a fost si este impotriva tuturor fagaduintelor si impotriva tuturor darurilor nemeritate daruite de harul lui Dumnezeu omului vinovat. Firea pamanteasca a omului vede un mare si un puternic vrajmas in harul, crucea si persoana lui Isus, ea se vede injosita, complect dispretuita in fata Scripturilor si a Duhului Sfant care declara ca Viata nu poate fi castigata de om prin fapte, ea trebuie primita  ca dar din mana Celui ce o daruieste. Iudeii cercetau Scripturile, adica cartile Legi, considerand ca prin faptele Legi pot sa CASTIGE Viata vesnica. Daca Viata vesnica se putea castiga de om prin faptele lui bune atunci Viata vesnica nu mai era darul lui Dumnezeu nemeritat, necastigat de om, daruit omului inca vinovat. Atunci Viata vesnica era o plata, o recompensa castigata de om prin faptele lui bune. Isus aduce o lumina puternica alaturanduse planului si voii lui Dumnezeu cand declara maretul adevar: Scripturile: Legea si proroci, dar tocmai ele MARTURISESC DESPRE MINE. Marturisirea lor era ca Viata vesnica nu se gasea, nu se putea castiga de om prin faptele Legi, prin Moise, ba chiar Moise a scris despre locul unde se gasea, unde locuia si de unde se putea PRIMI in dar Viata vesnica, el adica Moise a scris despre Mine spunea Isus. Iata ca multi Iudeii si multi crestinii inca si astazi au ramas blocati, au ramas intr-o osteneala si munca zilnica, inselati de firea lor pamanteasca, incercand prin multe metode, unele mai vechi altele moderne, prin soapte dulci dar pline de otrava sarpelui vechi, prin multe forme, multe legi si statuturi religioase, prin toate acestea si multe alte cai omul incearca sa CASTIGE Viata vesnica si nu vrea sa VINA LA ISUS ca sa PRIMEASCA prin credinta darul scump al harului lui Dumnezeu asezat in Isus Hristos: Viata vesnica.

 Mai jos amintesc pentru cititor doar cateva din multimea de Scripturi care intr-un singur glas si in deplina armonie declara impreuna maretia fagaduintei, a porunci lui Dumnezeu despre darul harului maret: Viata vesnica gasita si primita numai din Isus Hristos care este de fapt Viata si Domnul Vietii: Atunci oare Legea este impotriva fagaduintelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Daca s-ar fi dat o Lege care sa poata da viata, intr-adevar, neprihanirea ar veni din Lege. (Gal.3:21) Fiindca plata pacatului este moartea, DAR DARUL FARA PLATA AL LUI DUMNEZEU ESTE viata vesnica IN Isus Hristos, Domnul nostru. (Rom.6:23) Si viata vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu. (Ioan.17:3) Isus i-a zis: "Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine. (Ioan.14:6) Si stiu ca porunca Lui este viata vesnica. De aceea lucrurile pe care le spun, le spun asa cum Mi le-a spus Tatal." (Ioan.12:50). Isus le-a zis: "Adevarat, adevarat va spun ca, daca nu mancati trupul Fiului omului si daca nu beti sangele Lui, n-aveti viata in voi insiva. (Ioan.6:53) Cine mananca trupul Meu si bea sangele Meu are viata vesnica; si Eu il voi invia in ziua de apoi. (Ioan.6:54) Lucrati nu pentru mancarea pieritoare, ci pentru mancarea care ramane pentru viata vesnica si pe care v-o va da Fiul omului; caci Tatal, adica insusi Dumnezeu, pe El L-a insemnat cu pecetea Lui." (Ioan.6:27). Caci Painea lui Dumnezeu este aceea care Se coboara din cer si da lumii viata." (Ioan.6:33) Voia Tatalui Meu este ca oricine vede pe Fiul si crede in El sa aiba viata vesnica; si Eu il voi invia in ziua de apoi." (Ioan.6:40) Adevarat, adevarat va spun ca cine crede in Mine are viata vesnica. (Ioan.6:47)  Eu sunt Painea vie care s-a coborat din cer. Daca mananca cineva din painea aceasta, va trai in veac; si painea pe care o voi da Eu este trupul Meu pe care Il voi da pentru viata lumii." (Ioan.6:51) Isus le-a zis: "Adevarat, adevarat va spun ca, daca nu mancati trupul Fiului omului si daca nu beti sangele Lui, n-aveti viata in voi insiva. (Ioan.6:53). Pentru ca viata a fost aratata, si noi am vazut-o si marturisim despre ea si va vestim viata vesnica, viata care era la Tatal si care ne-a fost aratata - (1Ioan.1:2) Si fagaduinta pe care ne-a facut-o El este aceasta: viata vesnica. (1Ioan.2:25)  Si marturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viata vesnica, si aceasta viata ESTE IN Fiul Sau. (1Ioan.5:11)  Cine are pe Fiul are viata; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu n-are viata. (1Ioan.5:12)  V-am scris aceste lucruri ca sa stiti ca voi care credeti in Numele Fiului lui Dumnezeu aveti viata vesnica. (1Ioan.5:13)  Stim ca Fiul lui Dumnezeu a venit si ne-a dat pricepere sa cunoastem pe Cel ce este adevarat. Si noi suntem in Cel ce este adevarat, adica in Isus Hristos, Fiul Lui. El este Dumnezeul adevarat si viata vesnica. (1Ioan.5:20).

 Apostolul Ioan repeta de multe ori in scrierile lui principiul, hotararea, marturisirea si declaratia suveranului Dumnezeu cu privire la viata vesnica, mai ales unde scrie el: Daca primim marturisirea oamenilor, marturisirea lui Dumnezeu este mai mare; si marturisirea lui Dumnezeu este marturisirea pe care a facut-o El despre Fiul Sau. Cine crede in Fiul lui Dumnezeu are marturisirea aceasta in el; cine nu crede pe Dumnezeu Il face mincinos, fiindca nu crede marturisirea pe care a facut-o Dumnezeu despre Fiul Sau. Si marturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viata vesnica, si aceasta viata este IN Fiul Sau. Cine are pe Fiul are viata; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu n-are viata. V-am scris aceste lucruri ca sa stiti ca voi care credeti in Numele Fiului lui Dumnezeu aveti viata vesnica 1Ioan 5: 9-13. Cata bogatie cereasca contin cuvintele unui altul apostol unde zice el: Vreau, in adevar, sa stiti cat de mare lupta duc pentru voi, pentru cei din Laodiceea si pentru toti cei ce nu mi-au vazut fata in trup; pentru ca sa li se imbarbateze inimile, sa fie uniti in dragoste si sa capete toate bogatiile plinatatii de pricepere, ca sa cunoasca taina lui Dumnezeu Tatal, adica pe Hristos, IN CARE SUNT ASCUNSE TOATE COMORILE INTELEPCIUNII SI ALE STIINTEI. Spun lucrul acesta pentru ca nimeni sa nu va insele prin vorbiri amagitoare. Caci IN EL locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii. VOI AVETI TOTUL DEPLIN IN EL, care este Capul oricarei domnii si stapaniri. IN El ati fost taiati imprejur, nu cu o taiere imprejur facuta de mana, ci cu taierea imprejur a lui Hristos, in dezbracarea de trupul poftelor firii noastre pamantesti, fiind ingropati impreuna cu El, prin botez, si inviati IN El si impreuna cu El, prin credinta in puterea lui Dumnezeu care L-a inviat din morti Coloseni 2: 1-4,9-12. Dumnezeu NE-A DAT viata vesnica, si aceasta viata vesnica este IN FIUL SAU, scrie calauzit de Duhul Sfant apostolul Ioan. Cuvintele folosite de apostol: Dumnezeu NE-A DAT, ne vorbesc de un lucru complect terminat, un lucru care sa intamplat deja, un lucru care este pentru noi si este al nostru dar care ne-a fost dat neconditionat. Dumnezeu ne-a dat viata vesnica inca inainte de rodul faptelor noastre, Dumnezeu nu a asteptat sa vada ce fel de fapte vom face, Dumnezeu nu a dat viata vesnica NUMAI LA OAMENI CU FAPTE BUNE. Darul lui Dumnezeu viata vesnica, daruit omului nu era conditionat de faptele omului, singura conditie pe care Dumnezeu o cerea era acolo unde omul trebuia sa vina fiecare personal la locul unde Dumnezeu cu bucurie asezase darul Lui pentru om, adica sa vina la Isus Hristos Fiul Sau, ajuns la Fiul sa intre prin usa in launtru si abia acolo si atunci omul poate sa foloseasca, sa mosteneasca viata vesnica. Da asa declara Dumnezeu prin Duhul, prin Scripturi si prin toti sfintii Lui: Si aceasta viata vesnica este IN FIUL SAU Aleluia! Apostolul Ioan scrie ca viata vesnica ne-a fost data inca de la inceput dar a fost aratata acum in Fiul lui Dumnezeu Isus Hristos: CE ERA DE LA INCEPUT, ce am auzit, ce am vazut cu ochii nostri, ce am privit si ce am pipait cu mainile noastre, cu privire la Cuvantul vietii –PENTRU CA VIATA A FOST ARATATA, si noi am vazut-o si marturisim despre ea si va vestim viata vesnica, VIATA CARE ERA LA TATAL SI CARE NE-A FOST ARATATA - deci ce am vazut si am auzit, aceea va vestim si voua, ca si voi sa aveti partasie cu noi. Si partasia noastra este cu Tatal si cu Fiul Sau, Isus Hristos. Si va scriem aceste lucruri pentru ca bucuria voastra sa fie deplina 1Ioan 1: 1-4. Ioan apostolul se numara in numarul celorlalti apostoli cand zice el: Ce AM auzit, ce AM vazut cu ochii NOSTRI, ce AM privit si ce AM pipait cu mainile NOASTRE, cu privire la Cuvantul Vietii…si NOI Am vazut-o si marturisim despre ea…Dar Ioan trece mult mai departe de grupul apostolilor, de grupul celor alesi si marturiseste impreuna cu Dumnezeu Tatal declarand maretul adevar, unde viata vesnica fusese daruita tuturor oamenilor, deaceea scrie el mai departe: Si va vestim viata vesnica, viata care era la Tatal si care ne-a fost aratata - deci ce am vazut si am auzit, aceea va vestim si VOUA, CA SI VOI SA AVETI PARTASIE CU NOI. Si partasia noastra este cu Tatal si cu Fiul Sau, Isus Hristos. Si va scriem aceste lucruri pentru ca BUCURIA VOSTRA SA FIE DEPLINA.

 Apostolul Pavel nu ramane in urma in marturisirea adevarului, se aliniaza si el prin Duhul lui Hristos in linie cu toti proroci si sfinti oameni ai lui Dumnezeu, cu puternica marturisire a lui Dumnezeu si in mijlocul tuturor impotrivirilor inalta steagul Imparatiei lui Hristos, steagul victoriei dobandita pe Golgota, cand zice el: CACI IN EL LOCUIESTE TRUPESTE TOATA PLINATATEA DUMNEZAIRII. CACI DUMNEZEU A VRUT CA TOATA PLINATATEA SA LOCUIASCA IN EL. VOI AVETI TOTUL DEPLIN IN EL, IN HRISTOS, IN CARE SUNT ASCUNSE TOATE COMORILE INTELEPCIUNII SI ALE STIINTEI. Toata lucrarea aceasta aratata mai sus este fara indoiala lucrarea lui Dumnezeu. Apostolul Pavel scrie cu siguranta deplina despre taina voii lui Dumnezeu, unde El hotarase inca inainte de orice inceput ca TOATA plinatatea Sa, toata bogatia comorilor Sale sa locuiasca in Fiul Sau Isus Hristos. Apostolul scrie fratilor din Colose nemuritorul adevar, unde Dumnezeirea in plinatatea ei s-a pogorat sa locuiasca in Fiul pentru om, deaceea declara apostolul: VOI AVETI totul deplin In El Aleluia! Dumnezeu Tatal impreuna cu totalul deplin al comorilor Sale pregatite pentru om locuieste si ne asteapta in locul de MIJLOC, in locul ales si insemnat de El cu peceta dragostei Sale, adica in Isus Hristos Fiul Sau. Omul care vine la Fiul vine si la Tatal, calea spre Tatal trece mai intai prin Fiul asa citim unde scrie: Partasia noastra este cu Tatal si cu Fiul Sau, Isus Hristos. Oricine tagaduieste pe Fiul n-are pe Tatal. Oricine marturiseste pe Fiul are si pe Tatal. Isus i-a zis: "Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine. Isus le-a raspuns: "Nu cartiti intre voi. Nimeni nu poate veni la Mine, daca nu-l atrage Tatal, care M-a trimis; si Eu il voi invia in ziua de apoi. In Proroci este scris: "Toti vor fi invatati de Dumnezeu." Asa ca oricine a ascultat pe Tatal si a primit invatatura Lui vine la Mine. Stimate cititor special pentru tine am scris despre adevarul acesta care ramane si nu poate fi schimbat. Poate este pentru prima data cand auzi si poti sa citesti Vestea Buna fagaduinta lui Dumnezeu Tatal nostru daruita noua oamenilor pacatosi unde cu mare bucurie repet cuvintele scrise de apostol, de trimisul lui Dumnezeu: Tu si eu, noi si voi, ai, am, avem, aveti TOTUL deplin In El, adica In Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu. Daca totusi ai ajuns pana aici, daca ai avut rabdare sa citesti toate paginile acestei scrieri nu este chiar o obisnita intamplare, este ceasul tau, este ziua cercetari tale este vremea in care Tatal te ATRAGE la comorile vietii, la darul si harul iubirii Sale toate din plin asezate in Isus. Drag prieten pentru a veni la Isus nu trebuie sa-ti faci o programare, nu trebuie mai intai sa te atasezi crecurilor religioase, nu trebuie mai intai sa-ti plangi pacatele, nu trebuie nici macar sa-ti schimbi  imbracamintea pe care o ai acum. Daca citind aceasta scriere simti ca Tatal ceresc prin Duhul Sau te cheama, te atrage spre locul unde El te asteapta si spre locul unde El te primeste, singurul loc din univers, locul alest de Dumnezeu Tatal nostru: Isus Hristos Fiul dragostei Lui, pentru binele tau, pentru fericirea ta te rog si te incurajez in nemuritorul Nume al lui Isus Hristos vin-o la El prin credinta in puterea si chemarea lui Dumnezeu, intra prin usa larg deschisa, prin puterea Cruci, prin suferinta, rastignirea, moartea si ingroparea lui Isus si apoi primeste prin aceeasi credinta invierea, darul lui Dumnezeu: Viata vesnica Aleluia!  Nu te ingrijora, nu trebuie sa faci nimic, chiar nimic ca sa fii primit bine de Isus. Nu trebuie sa astepti inca unul singur minut, nu-I nevoie, asa cum esti in starea in care te gasesti, daca imprejurarea I-ti permite apleacate pe genunchi tai, deschideti inima si apoi gura si in cuvintele tale spune-I te rog lui Isus ca ai venit la El si ca doresti sa primesti din comorile vietii, din darurile Tatalui pregatite special pentru persoana ta. Dragi mei, Iata ca Dumnezeu Tatal nostru in nemarginita Lui bunatate a pregatit TOTUL si DEPLIN pentru noi si pentru reantoarcerea noastra la El, totusi de ce oare TOTUL acesta, DEPLINUL acesta a fost asezat in persoana Fiului Sau Isus Hristos si trebuie sa venim fiecare personal la Isus ca sa primim bogatiile Tatalui? De ce oare Dumnezeu nu ne-a trimis direct noua, la fiecare persoana totalul mostenirii noastre? De ce oare trebuie sa trecem mai intai PRIN Isus Hristos pentru a mosteni apoi comoara vietii vesnice? Ce inseamna oare a intra in-nauntru, a intra prin usa larg deschisa, a intra Prin Isus Hristos? Despre acestea importante intrebari vreau prin voia si harul lui Dumnezeu sa scriu mai detailat in scrierea urmatoare, in capitolul urmator # 28.       Cu multa stima si respect David Ilea            

                                                  

wau