In El Avem # 11

  IN EL AVEM RASCUMPARAREA, prin sangele Lui, iertarea pacatelor, dupa bogatiile harului Sau pe care l-a raspandit din belsug peste noi, prin orice fel de intelepciune si de pricepere; caci a binevoit sa ne descopere taina voii Sale, dupa planul pe care-l alcatuise in Sine insusi, ca sa-l aduca la indeplinire la implinirea vremurilor, spre a-Si uni iarasi intr-unul, in Hristos, toate lucrurile: cele din ceruri si cele de pe pamant. In El am fost facuti si mostenitori, fiind randuiti mai dinainte, dupa hotararea Aceluia care face toate  dupa sfatul voii Sale, ca sa slujim de lauda slavei Sale, noi, care mai dinainte am nadajduit in Hristos (Efeseni1: 7-12).                         Multi studenti ai Bibliei considera cuvantul tradus rascumparare din texdul de mai sus a fi tradus incorrect, motivatia lor este pentru faptul unde cuvantul Grecesc APOLUTROSIS folosit in text nu se refera direct la pretul potrivit al rascumpararii. Cuvantul Grecesc apolutrosis se refera mai mult la o deslegare, o eliberare, punerea in deplina libertate a celui ce urma sa fie rascumparat. Chiar daca cuvantul apolutrosis se refera la o eliberare si nu direct la pretul potrivit al rascumpararii totusi planul rascumpararii omului prevedea mai intai eliberarea deplina a omului de sub domnia, stapanirea, robia si puterea vrajmasilor lui ca o parte foarte importanta a procesului de rascumpararea a omului. Fara eliberarea omului din vrajmasia vrajmasilor lui rascumpararea nu putea sa fie deplin implinita. Israel a fost eliberat de sub domnia, stapanirea, robia si puterea lui Faraon ca o parte importanta a rascumpararii lui, ba chiar mai mult planul rascumpararii lui Israel prevedea si legarea, judecata, ridicarea, detronarea si nimicirea lui Faraon a armatei lui, a tuturor vrajmasilor dupa cum declara Scriptura: “Si Domnul a zis lui Avram: "Sa stii hotarat ca samanta ta va fi straina intr-o tara care nu va fi a ei; acolo va fi robita si o vor apasa greu, timp de patru sute de ani. Dar pe neamul caruia ii va fi roaba, IL VOI JUDECA EU: si pe urma va iesi de-acolo cu mari bogatii (Geneza 15:13,14). In straja diminetii, Domnul, din stalpul de foc si de nor, S-a uitat spre tabara egiptenilor si a aruncat invalmaseala in tabara egiptenilor. A scos rotile carelor si le-a ingreuiat mersul. Egiptenii au zis atunci: "Haidem sa fugim dinaintea lui Israel, caci Domnul Se lupta pentru el impotriva egiptenilor." Domnul a zis lui Moise: "Intinde-ti mana spre mare; si apele au sa se intoarca peste egipteni, peste carele lor si peste calaretii lor." Moise si-a intins mana spre mare. Si inspre dimineata, marea si-a luat iarasi repeziciunea cursului, si, la apropierea ei, egiptenii au luat-o la fuga; dar Domnul a napustit pe egipteni in mijlocul marii. Apele s-au intors si au acoperit CARELE, CALARETII SI TOATA OASTEA LUI FARAON, care intrasera in mare dupa copiii lui Israel; NICIUNUL MACAR N-A SCAPAT. Dar copiii lui Israel au trecut prin mijlocul marii ca pe uscat, in timp ce apele stateau ca un zid la dreapta si la stanga lor. In ziua aceea, Domnul A IZBAVIT (a eliberat) pe Israel din mana egiptenilor; si Israel a vazut pe egipteni morti pe tarmul marii.  (Exodul 14: 24-30). Domnul este un razboinic viteaz: numele Lui este Domnul. El a aruncat in mare carele lui faraon si oastea lui; LUPTATORII LUI ALESI au fost inghititi in Marea Rosie. I-au acoperit valurile si s-au coborat in fundul apelor, ca o piatra. Dreapta Ta, Doamne, si-a facut vestita taria; MANA TA CEA DREAPTA, DOAMNE, A ZDROBIT PE VRAJMASI (Exodul 15: 3-6). Si a aruncat pe FARAON SI OSTIREA LUI in Marea Rosie, caci in veac tine indurarea Lui! (Ps.136:15). Dupa cum rascumpararea lui Israel propietatea lui Dumnezeu cuprindea in sine mai intai eliberarea de sub domnia, stapanirea si puterea robiei lui faraon cat si judecata, detronarea si nimicirea lui faraon vrajmasul lui Israel, tot asa, rascumpararea omului faptura si propietatea lui Dumnezeu din Egiptul robiei mortii, de sub domnia lui satan, de sub stapanirea pacatului, din robia si puterea mortii prevedea mai intai eliberarea complecta de vrajmasii omului si nimicirea lor o data pentru totdeauna. Planul rascumpararii omului prevedea in final o lume noua pentru omul nou, o lume unde omul nou nu mai avea vrajmasi, in lumea LUCRURILOR NOI omul nu mai este SINGUR si nici sub puterea vrajmasiei lui satan, in noul Eden, in cerul nou si pe pamantul nou omul nu mai cunoaste vrajmasie si locuieste vesnic in PACE, UNITATE IMPREUNA cu Dumnezeu. Dupa caderea omului in pacatul neascultari si prin porunca vrajmasiei satan a devenit cel puternic, cel tare iar omul a devenit cel slab, rob si prinzioner in casa celui tare, in casa lui satan, asa dar planul rascumpararii prevedea mai intai legarea celui tare si eliberarea omului din casa robiei cum declarase Isus la inceputul misiunii Lui: Dar, daca Eu scot dracii cu degetul lui Dumnezeu, Imparatia lui Dumnezeu a ajuns pana la voi. Cand omul CEL TARE si bine inarmat isi pazeste casa, averile ii sunt la adapost. Dar daca vine peste el UNUL MAI TARE DECAT EL SI-L BIRUIE, ATUNCI II IA CU SILA TOATE ARMELE in care se incredea si imparte prazile luate de la el. Cine nu este cu Mine este impotriva Mea; si cine nu aduna cu Mine risipeste.(Luca 11:20-23).  Dar, daca Eu scot afara dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Imparatia lui Dumnezeu a venit peste voi. Sau, cum poate cineva sa intre in CASA CELUI TARE si sa-i jefuiasca gospodaria, DACA N-A LEGAT MAI INTAI PE CEL TARE? Numai atunci ii va jefui casa. Cine nu este CU MINE este impotriva Mea, si cine nu strange CU MINE risipeste.(Matei 12:28-30). Biruinta lui Isus Rascumparatorul omului impotriva vrajmasului nostru Satan cu toate ca razboiul vrajmasiei incepuse chiar de la nasterea Lui, de la intruparea Cuvantului, de la momentul intrarii Lui in lumea caselor de lut, totusi a fost finalizata, deplin castigata pe dealul Golgotei prin rastignirea pe cruce a lui Isus Mielul lui Dumnezeu. Calea crucii si calea spre cruce a fost tinta principala, a fost scopul principal al planului lui Dumnezeu in procesul tainic al rascumpararii omului. Calea crucii si rastignirea lui Isus a fost rodul intelepciunii lui Dumnezeu, rodul acelei intelepciuni tainica si tinuta ascunsa pe care n-a cunoscut-o NICIUNUL din fruntasi veacului. Daca ei cunosteau intelepciunea lui Dumnezeu cu privire la calea si taina crucii nu rastigneau pe Domnul slavei, Domnul nostru Isus Hristos. Privind nemarginita intelepciune, nepatrunsele ganduri ale lui Dumnezeu ma alatur si eu maretului cantaret unde zicea el: “Cat de nepatrunse mi se par gandurile Tale, Dumnezeule, si cat de mare este numarul lor! Daca le numar, sunt mai multe decat boabele de nisip. Cand ma trezesc, sunt tot cu Tine” (Psalmi 139:17,18). Fruntasi veacului au rastignit pe Isus pe crucea de pe dealul Golgotei nestiind ca rastignirea Lui pe cruce era si rastignirea si impacarea lor cu Dumnezeu, da, impacarea lor a tuturora: a fruntasilor veacului, a facatorilor de rele, a zapisului cu poruncile lui, a domniilor, a stapanirilor si a omului cel vechi, trupul pacatului cum zice Scriptura: Stim bine ca OMUL NOSTRU CEL VECHI A FOST RASTIGNIT IMPREUNA CU EL, pentru ca trupul pacatului sa fie dezbracat de puterea lui, in asa fel ca sa nu mai fim robi ai pacatului; (Romani6:6). AM FOST RASTIGNIT IMPREUNA CU HRISTOS, si traiesc… dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine. Si viata, pe care o traiesc acum in trup, o traiesc in credinta in Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit si S-a dat pe Sine insusi pentru mine. (Gal.2:20) Cand au ajuns la locul numit "Capatana", L-AU RASTIGNIT ACOLO, PE EL SI PE FACATORII DE RELE: unul la dreapta, si altul la stanga. (Luc.23:33). Unul din talharii RASTIGNITI Il batjocorea si zicea: "Nu esti Tu Hristosul? Mantuieste-Te pe Tine insuti si mantuieste-ne si pe noi!" (Luc.23:39). Pentru ca prin El au fost facute toate lucrurile care sunt in ceruri si pe pamant, cele vazute si cele nevazute: fie scaune de domnii, fie dregatorii, fie domnii, fie stapaniri. Toate au fost facute prin El si pentru El. Si sa impace totul (toate lucrurile care sunt in ceruri si pe pamant, cele vazute si cele nevazute: fie scaune de domnii, fie dregatorii, fie domnii, fie stapaniri) cu Sine prin El, atat ce este pe pamant, cat si ce este in ceruri, FACAND PACE PRIN SANGELE CRUCII LUI. A sters zapisul cu poruncile lui, care statea impotriva noastra si ne era potrivnic, si l-a nimicit, PIRONINDU-L PE CRUCE. A dezbracat domniile si stapanirile si le-a facut de ocara inaintea lumii, dupa ce A IESIT BIRUITOR ASUPRA LOR PRIN CRUCE (Coloseni 1:16,20,2:14,15). Neamurile cad in GROAPA pe care au facut-o si li se prinde piciorul in LATUL pe care l-au ascuns. (Ps.9:15). Ei intinsesera un lat sub pasii mei; sufletul mi se incovoia, si-mi sapasera o GROAPA inainte: dar au cazut ei in ea. - (Oprire) (Ps.57:6). Cine sapa groapa altuia cade el in ea, si piatra se intoarce peste cel ce o pravaleste. (Prov.26:27). Crucea lui Isus, rastignirea Lui a fost si rastignirea vrajmasiei, rastignirea vrajmasilor omului, rastignirea omului vechi Adam. Crucea lui Isus este simbolul biruintei pentru Rascumparatorul nostru Isus si este simbolul sfarsitului pentru vrajmasia vrajmasilor omului, a domniilor, a stapanirilor si a puterilor potrivit cu hotararea mai dinainte a puteri si a intelepciunii sfatului lui Dumnezeu: Tu ai zis prin Duhul Sfant, prin gura parintelui nostru David, robul Tau: "Pentru ce se intarata neamurile si pentru ce cugeta noroadele lucruri desarte? Imparatii pamantului s-au rasculat si domnitorii s-au unit impotriva Domnului si impotriva Unsului Sau." In adevar, impotriva Robului Tau celui sfant, Isus, pe care L-ai uns Tu, s-au insotit in cetatea aceasta Irod si Pilat din Pont cu Neamurile si cu noroadele lui Israel, CA SA FACA TOT CE HOTARASE MAI DINAINTE MANA TA SI SFATUL TAU (Fapte 4:25-28). Documentul legal al rascumpararii omului cuprinde marea parte a Scripturi. Planul tainic al rascumpararii omului a fost intocmit de Dumnezeu MAI DINAINTE de orice inceput si este prezentat in Scriptura incepand cu prima carte a Sfantului Script: cartea Geneza si continua intr-o forma mereu crescanda inbogatit de marturii istorice si profetice ca un rau care se formeaza, care izvoreste dintr-un munte si se largeste, se inbogateste tot mai mult in raport cu deplasarea lui spre o anumita destinatie in asa fel ca acest plan al rascumpararii apare sau este prezentat intr-o stare finala mai ales in ultima carte, cartea Apocalipsa. Dumnezeu, Creatorul, Ziditorul tuturor lucrurilor este autorul, maretul si inteleptul Arhitect al planului rascumpararii. Planul rascumpararii nu este un plan aparte, un plan separat de Planul Veacurilor, planul rascumpararii este o parte importanta din Planul Veacurilor, plan facut de Dumnezeu inainte de orice zidire, inainte de aparitia timpului. Dumnezeu este Creatorul omului, El este inteleptul Arhitect al planului rascumpararii si tot El este si Rascumparatorul omului. Dumnezeu este mult mai presus in cinste si in slava fata de toate lucrarile Lui, faptul ca omul este lucrarea sau zidirea lui Dumnezeu, faptul ca omul a fost facut in chipul si asemanarea lui Dumnezeu nu outorizeaza omul sa fie Dumnezeu, omul prin voia si hotararea lui Dumnezeu poate fi ridicat, autorizat in pozitia de dumnezeu peste anumite lucrari ale lui Dumnezeu. Omul este lucrarea, este zidirea lui Dumnezeu si El a hotarat anumite chipuri, anumite infatiseri, anumite asemanari pentru toate lucrarile Lui, faptul ca Dumnezeu a hotarat o anumita infatisare, un chip si o asemanare specifica pentru om, faptul ca l-a creat dupa chipul si asemanarea Lui aceasta nu indreptateste omul sa fie Dumnezeu. Omul nu este Dumnezeu, omul este o zidire a lui Dumnezeu si are cinste si slava pe care I-a dat-o Dumnezeu, este o mare slava, o mare cinste pentru om sa poarte chipul si asemanarea lui Dumnezeu, sa reprezinte, sa oglindeasca chipul si asemanarea lui Dumnezeu in tot universul, sa fie CASA UNDE LOCUIESTE DUMNEZEU cum zice Scriptura: De aceea, frati sfinti, care aveti parte de chemarea cereasca, atintiti-va privirile la Apostolul si Marele Preot al marturisirii noastre, adica Isus, care a fost credincios Celui ce L-a randuit, cum si Moise a fost "credincios in toata CASA lui Dumnezeu." CACI EL A FOST GASIT VREDNIC SA AIBA O SLAVA CU ATAT MAI MARE DECAT A LUI MOISE, CU CAT CEL CE A ZIDIT O CASA ARE MAI MULTA CINSTE DECAT CASA INSASI. - Orice casa este zidita de cineva, dar CEL CE A ZIDIT TOATE LUCRURILE ESTE DUMNEZEU. - Cat despre Moise, el a fost "credincios in toata CASA lui Dumnezeu" ca sluga, ca sa marturiseasca despre lucrurile care aveau sa fie vestite mai tarziu. Dar Hristos este credincios ca Fiu, peste CASA lui Dumnezeu. SI CASA LUI SUNTEM NOI, daca pastram pana la sfarsit increderea nezguduita si nadejdea cu care ne laudam (Evrei 3:1-6). Suveranul Rege, Inteleptul Arhitect, Sursa si Originea tuturor lucrurilor a asezat MAI DINAINTE in adancimea Planului Veacurilor Taina voii Sale adica pe Isus Hristos, Cuvantul guri Sale, Expresia fiintei a intelepciuni si a gandurilor Sale, Robul Sau, Alesul Lui, Implinitorul placeri lui Dumnezeu ca El Isus Fiul lui Dumnezeu sa fie Executorul, Implinitorul planului rascumpararii omului si Intemeietorul dreptati lui Dumnezeu mai intai pe pamant si apoi in toate universurile. Prorocul Isaia prin Duhul vede si el aceasta hotarare a lui Dumnezeu cu mult timp inainte de implinirea ei unde scrie el: "Iata Robul Meu, pe care-L sprijin, Alesul Meu, in care Isi gaseste placere sufletul Meu. AM PUS DUHUL MEU PESTE EL; El va vesti neamurilor judecata. El nu va striga, nu-Si va ridica glasul si nu-l va face sa se auda pe ulite. Trestia franta n-o va zdrobi, si mucul care mai arde inca nu-l va stinge. Va vesti judecata dupa adevar. EL NU VA SLABI, NICI NU SE VA LASA, PANA VA ASEZA DREPTATEA PE PAMANT, SI OSTROAVELE VOR NADAJDUI IN LEGEA LUI."Asa vorbeste Domnul Dumnezeu care a facut cerurile si le-a intins, care a intins pamantul si cele de pe el, care a dat suflare celor ce-l locuiesc, si suflet, celor ce merg pe el. "EU, DOMNUL TE-AM CHEMAT CA SA DAI MANTUIRE si Te voi lua de mana, Te voi pazi si Te voi pune ca legamant al poporului, ca sa fii Lumina neamurilor, sa deschizi ochii orbilor, sa scoti din temnita pe cei legati si din prinsoare pe cei ce locuiesc in intuneric. Eu sunt Domnul, acesta este Numele Meu; si SLAVA MEA N-O VOI DA ALTUIA, nici cinstea Mea, idolilor. Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, ii voi povatui pe carari nestiute de ei; voi preface intunericul in lumina inaintea lor, si locurile strambe, in locuri netede: iata ce voi face si nu-i voi parasi (Isaia42:1-8,16). Istoria omului, istoria universului, istoria tuturor lucrurilor cuprinse in timp a fost intocmita, complect si perfect terminata de puterea si intelepciunea Creatorului si a maretului Arhitect, Stapanul tuturor lucrurilor, a lucrurilor ceresti si a lucrurilor pamantesti. Da! Dumnezeu Cel atotputernic, Dumnezeu a toatestiutor a hotarat, a determinat in frumusetea si in adancimea minti Sale inceputul si tot drumul spre sfarsitul predeterminat a tuturor lucrurilor, pentru dovedirea atotputerniciei Sale, a perfectiuni voii Sale a declarat prin Cuvantul guri Sale planul voii Lui si istoria tuturor lucrurilor inainte de inceputul lor. Este in adevar o minune, este o dovada netagaduita a puterii, a intelepciunii, a gandurilor si a planului voii lui Dumnezeu faptul ca Rascumparatorul si rascumpararea omului a fost conceputa in planul mintii lui Dumnezeu inainte de orice inceput si apoi a fost asezata si declarata in volumul bogat al Scripturilor inca de la inceputul lor. Nu gasesc cuvinte mai bogate prin care sa pot prezenta cititorilor adevaratul mister, slava, maiestria, nemarginita intelepciune, adancimea gandurilor si bucuria voii Duhului Sau prin care Dumnezeu se exprima, se descopera, se arata in continutul planului Sau numit in Scripturii Planul Veacurilor. Cu multa umilinta si sinceritate, meditand cu reverenta la cununa tainei planului lui Dumnezeu adica la Isus Hristos Rascumparatorul si Domnul nostru in multe imprejurari ma simt ajuns la CAPATUL pamantului, la marginile lui sau la sfarsitul pamantului, la locul unde umblarea pe drumul pamantesc se termina, unde toate gandurile, toate vederile si toate cuvintele pamantesti se termina si inima este mahnita, inima inca nu si-a gasit deplina pace, dorinta si focul nascut in inima nu este deplin indeplinit, inima este deasemenea mahnita pentru faptul caci de la capatul pamantului nu se poate merge mai departe, drumul in continuare este un drum diferit, un drum neumblat inca, un drum necunoscut omului pamantesc. Omul ajuns la capatul pamantului este inca mahnit, este inca neamplinit, inima lui fermecata de vraja harului si-a slavei fetei lui Dumnezeu nu poate fi oprita, focul aprins inauntrul ei nu poate fi stins deaceea omul are nevoie de CINEVA, de UNUL care poate sa-l ridice, sa-l deslipeasca de starea pamanteasca si sa-l conduca in inaltimea cerului pana pe STANCA cea inalta acolo unde inima este implinita, este la ea acasa. Cineva, acela Unul nu poate fi oricine, acela Unul este Viata si El cu bucurie daruieste Duhul de viata celor ce prin credinta-l cer si vin la El sa-l primeasca. Inima mahnita se incredinteaza, se lasa cucerita si condusa spre implinirea dorintei ei numai de UNUL, de Acela Unul singur care cunoaste si El este drumul si calea mai departe. Acela Unul care o iubeste, care este Creatorul si Domnul ei Aleluia! Marele cantaret, imparatul David privind prin Duhul farmecul tainei voii lui Dumnezeu ascunsa in Planul Veacurilor striga in mahnirea inimi lui unde zicea el: “DE LA CAPATUL PAMANTULUI strig catre Tine cu inima MAHNITA si zic: "DU-MA PE STANCA pe care n-o pot ajunge, caci este prea inalta pentru mine! (Psalmi 61:2) Omul firesc, omul pamantesc lipsit de Duhul vietii, omul singur este foarte limitat, omul care traieste inca in starea si-n lumea pamanteasca are o umblare, o intelepciune, o judecata si-o vorbire pamanteasca. Omul pamantesc, studentul pamantesc merge la o scoala pamanteasca si invata despre lucrarile lui Dumnezeu de la profesori, invatatori pamantesti care si ei la vremea studentiei lor au invatat tot de la alti invatatori pamantesti. Asa dar, omul firesc, omul pamantesc nu primeste lucrurile Duhului lui Dumnezeu, caci pentru el sunt o nebunie; si nici nu le poate intelege, pentru ca trebuie judecate duhovniceste.  Dar cand omul atras de puterea harului lui Dumnezeu ajunge la capatul pamantului, la marginea, la sfarsitul starii lui pamantesti, la sfarsit de sine, la sfarsitul singuritati lui si tot prin farmecul puterii harului divin priveste in sus, striga la Dumnezeu Creatorul sau si doreste sa fie calauzit si dus de El in inaltimea tainelor lucrarilor lui Dumnezeu. Omul ajuns la capatul starii pamantesti este SINGUR si este trudit, inpovorat si obosit in singuratatea lui, omul care satul de singuratatea lui vine, striga si cere putere de la Dumnezeu, omul care doreste sa colaboreze, sa se daruiasca deplin, sa umble spre cele ceresti IMPREUNA cu Dumnezeu vine si primeste de la Dumnezeu o adevarata Putere, Duhul adevarului, Duhul vietii, Duhul lui Dumnezeu, calauzitor si revelatorul inaltimelor, a adancimelor lui Dumnezeu. Omul acesta inviat si botezat total in Duhul de viata nu mai gandeste, nu mai hotareste, nu mai alege, nu mai vorbeste si nu mai umbla de UNUL SINGUR, are acum o gandire, o hotarare, o alegere, o vorbire si o umblare IMPREUNA pentruca are acum un Calauzitor, un adevarat Professor, un Invatator din lumea cereasca, din lumea locuintei lui Dumnezeu, un Pedagog care cunoaste si preda lucruri ascunse adanc in Dumnezeu, lucruri pregatite si pastrate de Dumnezeu pentru toti ceice se desprind de pamant, de singuratate si UNINDUSE cu El privesc, gandesc, umbla si se alipesc de lucrurile ceresti iubind pe Dumnezeu prin puterea si calauza Duhului de viata cum scrie si apostolul Pavel in scrisoarea lui catre frati din Corint: ”Totusi ceea ce propovaduim noi printre cei desavarsiti este o intelepciune; dar nu a veacului acestuia, nici a fruntasilor veacului acestuia, care vor fi nimiciti. Noi propovaduim intelepciunea lui Dumnezeu, cea tainica si tinuta ascunsa, pe care o randuise Dumnezeu, spre slava noastra, mai inainte de veci, si pe care n-a cunoscut-o niciunul din fruntasii veacului acestuia; caci, daca ar fi cunoscut-o, n-ar fi rastignit pe Domnul slavei. Dar, dupa cum este scris: "Lucruri pe care ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a auzit, si la inima omului nu s-au suit, asa sunt lucrurile pe care le-a pregatit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc." Noua insa Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Sau. Caci Duhul cerceteaza totul, chiar si lucrurile adanci ale lui Dumnezeu. In adevar, cine dintre oameni cunoaste lucrurile omului, afara de duhul omului care este in el? Tot asa, nimeni nu cunoaste lucrurile lui Dumnezeu, afara de Duhul lui Dumnezeu. Si noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca sa putem cunoaste lucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Sau. Si vorbim despre ele nu cu vorbiri invatate de la intelepciunea omeneasca, ci cu vorbiri invatate de la Duhul Sfant, intrebuintand o vorbire duhovniceasca pentru lucrurile duhovnicesti. Dar omul firesc nu primeste lucrurile Duhului lui Dumnezeu, caci pentru el sunt o nebunie; si nici nu le poate intelege, pentru ca trebuie judecate duhovniceste. Omul duhovnicesc, dimpotriva, poate sa judece totul, si el insusi nu poate fi judecat de nimeni (1Corinteni 2:6-15). Numai calatorind IMPREUNA cu Duhul Sfant, cu Duhul de viata, calatorind impreuna in dependenta totala si in intietatea Duhului pe drumul lung si progresiv al rascumpararii unde omul firesc este transformat, este nascut din nou, iar faptura aceasta noua doreste si asteapta in supunere vocea blanda, susurul bland si fermecator al Duhului, descoperirea tot mai clara a Scripturilor care au fost si raman in continuare marturia existentei, a puterii, a intelepciunii si mai presus de toate marturia dragostei lui Dumnezeu. Numai in Biblie, numai in Sfantul Script al Bibliei gasim scris continutul adevarat si complect al rascumpararii omului. Dumnezeu prin cele scrise in Biblie prezinta omenirii Rascumparatorul si istoria rascumpararii omului inainte de implinirea ei. Istoria rascumpararii omului nu este o istorie probabila, timpul, miscarea atat de diversa a imprejurarilor, cursul schimbator al veacurilor, nestatornicia omului cat si inmultirea treptata a pacatului nu au afectat negativ istoria rascumpararii omului. Fiecare veac, fiecare imprejurare, fiecare schimbare, fiecare crestere si inmultire au venit toate sub controlul maretului Arhitect si au contribuit si contribuie inca la implinirea fara cea mai mica gresala a istoriei hotarata, prezisa si prescrisa de Cuvantul lui Dumnezeu in paginile Sfantului Script din cartea Biblia. Deasemenea hotararea, alegerea, ungerea si trimiterea cat si toata activitatea Rascumparatorului a fost stabilita prezisa si prescrisa in Scripturii inca de la inceputul lor, adica de la prima carte a Scripturilor, cartea Geneza. Potrivit istoriei scrisa de Dumnezeu, Rascumparatorul omului trebuia sa fie numai Unul singur, numele lui trebuia sa fie potrivit cu misiunea lui, asa dar tot Dumnezeu a hotarat numele Rascumparatorului care trebuia mai intai sa salveze omul de sub greul jug al vrajmasilor lui deaceea numele lui dat de Dumnezeu a fost ISUS care inseamna Salvator, Mantuitor. Dovada ca Isus din Nazaret nascut in Betleemul din Iudea a fost si este singurul Rascumparator al omului randuit si ridicat de Dumnezeu in lucrarea rascumpararii este puternic declarata, ramane neclintita prin faptul ca toata misiunea Lui, toata lucrarea cu privire la El si la infaptuirea rascumpararii omului a fost hotarata predeclarata si prescrisa de Duhul lui Dumnezeu in volumul Sfintelor Scripturi cu mult timp, cu multe veacuri inainte de nasterea si intruparea Lui. (Caci va spun ca TREBUIE SA SE IMPLINEASCA CU MINE ACESTE CUVINTE SCRISE: "El a fost pus in numarul celor faradelege." SI LUCRURILE PRIVITOARE LA MINE SUNT GATA SA SE IMPLINEASCA." (Luc.22:37). Apoi le-a zis: "Iata ce va spuneam cand inca eram cu voi, ca TREBUIE SA SE IMPLINEASCA TOT CE ESTE SCRIS DESPRE MINE IN LEGEA LUI MOISE, IN PROROCI SI IN PSALMI." (Luc.24:44). Proiectul, desenul, planul de desfasurare si de aducere la indeplinire al rascumpararii omului este inca activ si continua sa se implineasca fara intarziere si in zilele acestea ale anului 2016 potrivit cu cele scrise in veacurile trecute in Legea lui Moise, in scrierile prorocilor, a psalmilor si chiar in istoria poporului lui Israel. Isus Salvatorul, Dadatorul Duhului de viata, Rascumparatorul omului nu poate fi pus alaturi, nu poate fi considerat unul dintre ei, unul din cei mai venerati oameni ai tuturor vremilor.  Numai Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu are istoria Lui scrisa de Dumnezeu Creatorul tuturor lucrurilor cu mult timp inainte de nasterea Lui in tara lui Iuda. Numai Isus, El este singurul Rascumparator al omului a carui istorie a fost scrisa si trimisa omenirii de Dumnezeu inainte de nasterea Lui, si El Isus Hristos Domnul nostru a venit sa intalneasca, sa traiasca si sa implineasca deplin istoria Lui si a rascumpararii omului vestita, scrisa si continu propovaduita cu mult timp inaintea venirii Lui. Istorie in care era descrisa prexistenta Lui inainte de nasterea Lui in trup omenesc, vremea exacta si felul nasterii Lui, durata exacta a vietuirii Lui, felul, proiectul si tot continutul procesului de rascumpararea a omului, suferinta, moartea, biruinta, invierea, inaltarea in tronul imparatiei, revenirea Lui si progresul Imparatiei Lui in tot pamantul si apoi in tot universul si inca multe altele pe care nu este vremea potrivita sa le amintesc acum. Istoria lui Isus Rascumparatorul omului nu numai ca o gasim scrisa prin voia lui Dumnezeu in Sfintele Scripturi dar nemarginita putere a suveranului Rege este manifestata prin faptul ca istoria lui Isus se IMPLINESTE intocmai dupa cele scrise. Istoria lui Isus scrisa deja poate fi urmarita in scrisul ei si in implinirea celor scrise, istoria Rascumparatorului Isus nu este este inca practic complect implinita, din istoria Lui scrisa de Dumnezeu in Biblie inca citim, aflam, Duhul Sfant ne descopere si ne invata multe lucrari care continua sa se implineasca unele acum si multe altele care urmeaza inca sa se implineasca. Dragi cititori, drag prieten in istoria lui Isus, Dumnezeu a scris ceva special despre si pentru tine, cred eu ca este constructiv, este spre binele tau sa citesti, sa meditezi, sa urmaresti, sa vii la El atras de puterea iubirii Lui sa ceri si sa primesti cu bucurie scrisul si implinirea celor scrise, istoria lui Isus este de fapt si istoria ta, este si istoria mea, este ISTORIA NOASTRA. Isus a fost randuit de Dumnezeu si este Rascumparatorul rasei umane, da! Amin! El este Rascumparatorul tuturor oamenilor, Isus este Rascumparatorul tau si al meu prin hotararea lui Dumnezeu, este timpul potrivit citind acestea putine dar pretioase cuvinte sa vii personal la El, chiar acum, potrivit Legi Duhului de Viata care este in Isus Hristos, Dumnezeu daruieste rascumpararea castigata de Isus numai omului care personal PRIN CREDINTA vine la Isus si cu umilinta o cere direct din mana cea buna a Lui. Daca pana acum ai fost un adept, un urmator sau un simpatic al invataturilor lui Confucius sau ale codului moral al lui Buddha, daca esti membru credincios sau simpatizezi ravna sabiei lui Mahomed. Chiar daca esti un devotat si aproape convins ateu totusi cansider ca este spre binele tau sa faci cunostinta cu Isus rascumparatorul tau chiar acum si chiar aici unde tu te afli citind acestea cuvinte. Duhul lui Isus este prezent pretutindeni, stiu ca nu ai nevoie de un mijlocitor care sa vina la Isus pentru tine, Isus prefera sa vii tu personal la El, deci spune-i te rog ca vreai sa vii la El si sa primesti personal din mana Lui siguranta rascumpararii si a partasiei cu Dumnezeu prin dobandirea vietii vesnice. Confucius, Buddah, Mahomed si toti cei venerati de popoarele lumii in cursul lung al veacurilor, trebuie si ei sa vina fiecare personal la randul cetei lor sa ceara si sa primeasca din mana buna a lui Isus rascumpararea duhului, a sufletului si a trupului lor. Nici unul din intelepti, niciunul din profeti, nici un luminat, nici unul venerat si urmat de popoarele lumii nu au biruit vrajmasii omului si nu au eliberat omul de sub domnia lui Satan, de sub stapanirea pacatului, din robia si puterea mortii. Nici cei mentionati mai sus, Confucius, Buddah, Mahomed care fac parte din grupul celor mai importanti, cei mai cunoscuti si a caror aderenti, propovaduitori si slujitori sunt activi si azi in multe popoare pe intinderea pamantului, nici unul din ei nu au venit in lume sa se intalneasca si sa implineasca istoria lor prescrisa si prevestita de Dumnezeu in Sfantul Script. Nici unul din ei nu a biruit vrajmasi omului, nu au iertat pacatele omului impacand omul din nou cu Dumnezeu, nici unul din ei nu s-au daruit viata de buna voie murind din pricina si pentru pacatul omenirii, nici unul din ei nu a fost inviat de Duhul lui Dumnezeu din morti intr-o viata nemuritoare biruind sau nimicind moartea si aducand astfel la lumina viata si neputrezirea nu numai pentru el insusi dar mult mai mult pentru tot neamul omenesc, pentru toti oameni morti in pacatul neascultari. Nici unul din ei nu este viu stapanind viata nemuritoare si duhul lor nu locuieste in inima oamenilor, nici unul din ei nu a fost ridicat si inaltat in sefera cereasca a tronului lui Dumnezeu in prezenta oamenilor, a martorilor oculari spre a fi reprezentantul omului inaintea tronului lui Dumnezeu. Nici unul din cei amintiti mai sus si nici unul din cei neamintiti aici nu a primit autoritatea, puterea si aprobarea din partea lui Dumnezeu prin care sa declare, sa promita, sa asigure intreaga omenire de revenirea lor ca imparat in slava si-n gloria Imparatiei lui Dumnezeu din nou pe planeta pamanteasca pentru om si in folosul omului asezand dreptatea, pacea, odihna si bucuria pe tot pamantul. Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu prin voia si hotararea lui Dumnezeu a fost, este si ramane Rascumparatorul omenirii, El nu este numai Rascumparatorul crestinilor sau numai a celor buni sau a celor putin pacatosi, El Isus prin voia si puterea dragostei lui Dumnezeu a rascumparat deja TOATA OMENIREA platind pentru TOTI OAMENII pretul potrivit al rascumpararii cu sangele Sau, cu viata sa curata, sfanta si fara vina. Apostolul Pavel luminat si calauzit de Duhul Sfant, de Duhul vietii vesnice se alatura si el in randul tuturor martorilor lui Dumnezeu din veacurile trecute si inputernicit de puterea si intelepciunea lui Dumnezeu tainic asezate in jertfa crucii lui Isus scrie fratilor din Efes cuvinte adevarate, cuvinte venite din sfera Duhului lui Dumnezeu, cuvinte venite din bogatia harului lui Dumnezeu. Da! Amin! CUVINTE SCRISE SI IMPLINITE, cuvinte care raman neschimbate de lupta, de impotrivirea si de necredinta temporara a popoarelor lumii, cuvinte care sunt ca un fluviu care izvoreste chiar din voia cea buna, din placerea inimi lui Dumnezeu si care fluviu in lungimea vremilor se transforma intr-un ocean care cuprinde, care acopera si satisface cu apele lui tot neamul omenesc unde scrie sfantul apostol: “IN EL AVEM RASCUMPARAREA”. In El avem si acea parte a rascumpararii numita in Scripturi eliberare, deslegare, desrobie, deplina libertate. Eliberarea omului de vrajmasi lui se afla in Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu intr-o stare complecta, o stare finala, o stare deplina unde nimic nu se mai poate adauga si unde nimic nu este fara importanta, nimic nu se poate inlatura. Eliberarea omului de sub puterea vrajmasilor lui a fost facuta potrivit cu planul, potrivit cu hotararea, voia si buna placere a lui Dumnezeu Creatorul omului fara cunostinta, fara aprobarea si fara ajutorul omului pamantesc si totusi prin om, prin Samanta femeii, prin Omul Isus, prin intruparea Cuvantului lui Dumnezeu. Eliberarea sau izbavirea omului de sub domnia, stapanirea si puterea vrajmasilor lui prevedea si nimicirea vrajmasilor omului incepand cu primul vrajmas, incepand cu legarea, judecata si nimicirea celui TARE (Domnia lui satan), stapanirea pacatului si sfarsind cu ultimul vrajmas, vrajmasul cel din urma adica MOARTEA. “Astfel, dar, deoarece copiii sunt partasi sangelui si carnii, tot asa si El insusi a fost deopotriva partas la ele, pentru ca, PRIN MOARTE, SA NIMICEASCA PE CEL CE ARE PUTEREA MORTII, ADICA PE DIAVOLUL, SI SA IZBAVEASCA pe toti aceia care, prin frica mortii, erau supusi robiei toata viata lor”(Evrei 2:14,15). Cand omul CEL TARE si bine inarmat isi pazeste casa, averile ii sunt la adapost. Dar daca vine peste el UNUL MAI TARE decat el si-l biruie, atunci ii ia cu sila toate armele in care se incredea si imparte prazile luate de la el. (Luc.11:21,22). Se poate lua prada celui puternic? Si poate sa scape cel prins din prinsoare? - "Da, zice Domnul, prada celui puternic ii va fi luata, si cel prins de asupritor va scapa; caci EU VOI LUPTA IMPOTRIVA VRAJMASILOR TAI SI VOI SCAPA PE FIII TAI (Isaia 49:24,25). A doua zi, Ioan a vazut pe Isus venind la el si a zis: "Iata Mielul lui Dumnezeu care RIDICA PACATUL LUMII! (Ioan.1:29)  Hristos a murit pentru PACATELE NOASTRE, dupa Scripturi; (1Cor.15:3). Fiindca atunci ar fi trebuit sa patimeasca de mai multe ori de la intemeierea lumii; pe cand acum, la sfarsitul veacurilor, S-a aratat o singura data, ca SA STEARGA PACATUL prin jertfa Sa. (Evr.9:26). EL A PURTAT PACATELE NOASTRE IN TRUPUL SAU, pe lemn, pentru ca noi, fiind morti fata de pacate, sa traim pentru neprihanire; prin ranile Lui ati fost vindecati. (1Pet.2:24). El este JERTFA DE ISPASIRE PENTRU PACATELE NOASTRE; si nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale intregii lumi. (1Ioan.2:2).   Si din partea lui Isus Hristos, Martorul credincios, Cel intai nascut din morti, Domnul imparatilor pamantului! A Lui, care ne iubeste, care NE-A SPALAT DE PACATELE NOASTRE CU SANGELE SAU (Apoc.1:5). “Si, dupa cum toti mor in Adam, tot asa, toti vor invia in Hristos; dar fiecare la randul cetei lui. Hristos este cel dintai rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos. In urma, va veni sfarsitul, cand El va da Imparatia in mainile lui Dumnezeu Tatal, dupa ce va fi nimicit orice domnie, orice stapanire si orice putere. Caci trebuie ca El sa imparateasca pana va pune pe TOTI VRAJMASII sub picioarele Sale. VRAJMASUL CEL DIN URMA, care va fi nimicit, va fi moartea”(1Corinteni 15:22-26). Omul facut din tarana pamantului, omul care prin Duhul de viata a devenit un suflet viu a trait o vreme in care nu cunostea nici binele, nici raul, vreme in care nu cunostea nici un vrajmas. Pacatul sau neascultarea de poruncile lui Dumnezeu nu era cunoscuta in vremea aceea, deasemenea moartea sau despartirea de Duhul vietii nu era cunoscuta de primul Adam. Cu toate ca SARPELE CEL VECHI NUMIT DIAVOLUL SI SATANA fusese facut inainte de facerea omului, asa dar el era deja present in lumea aceea si in vremea aceea a lui Adam totusi omul pamantesc nu cunostea inca VRAJMASIA si siretenia sarpelui facut de Dumnezeu inca nu afectase plapanda si nevinovata fiinta a omului. In vremea aceea omul a intalnit sarpele l-a vazut, l-a analizat si omul I-a hotarat si I-a dat numele de SARPE dupa cum gasim scris: Domnul Dumnezeu A FACUT DIN PAMANT TOATE fiarele campului si toate pasarile cerului; si le-a adus la om, ca sa vada cum are sa le numeasca; si orice nume pe care-l dadea omul fiecarei vietuitoare, acela-i era numele. Si OMUL A PUS NUME tuturor vitelor, pasarilor cerului si TUTUROR FIARELOR CAMPULUI; dar pentru om nu s-a gasit niciun ajutor care sa i se potriveasca.(Geneza 2:19,20). Ceia ce omul a vazut in fiara campului este dovedit in numele cu care la numit “SARPE”. Numele acestei fiara a campului contine si reflecta natura unica, caracterul, infatisarea si deosebirea ei fata de toate celelalte fiare a campului cum de fapt declara Scriptura: SARPELE ERA MAI SIRET decat toate fiarele campului PE CARE LE FACUSE Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: "Oare a zis Dumnezeu cu adevarat: "Sa nu mancati din toti pomii din gradina"?"(Geneza 3:1). Omul a fost martorul lui Dumnezeu, omul a vazut bine plinatatea sireteniei pusa de Dumnezeu in aceasta deosebita fiara chiar de la facerea ei deaceea omul I-a dat misteriosul nume SARPE. Faptul ca sarpele a fost mai siret decat toate fiarele campului inca de la inceput, inca de la facerea lui SI FAPTUL CA SARPELE A FOST NUMIT SI ESTE DIAVOLUL SI SATANA chiar de la inceputul lui este dovedita in scrisul Scripturii, iata doar cateva dovezi: “Si balaurul cel mare, SARPELE CEL VECHI, NUMIT DIAVOLUL SI SATANA, acela care insala intreaga lume, a fost aruncat pe pamant; si impreuna cu el au fost aruncati si ingerii lui”. (Apoc.12:9). El a pus mana pe balaur, pe SARPELE CEL VECHI, CARE ESTE DIAVOLUL SI SATANA, si l-a legat pentru o mie de ani. (Apoc.20:2). Voi aveti de tata pe diavolul; si vreti sa impliniti poftele tatalui vostru. EL DE LA INCEPUT A FOST UCIGAS; si nu sta in adevar, pentru ca in el nu este adevar. Ori de cate ori spune o minciuna, vorbeste din ale lui, caci este mincinos si tatal minciunii (Ioan 8:44). Cine pacatuieste este de la diavolul, caci DIAVOLUL PACATUIESTE DE LA INCEPUT. Fiul lui Dumnezeu S-a aratat ca SA NIMICEASCA lucrarile diavolului (1Ioan 3:8). Domnul Dumnezeu a zis sarpelui: "Fiindca ai facut lucrul acesta, blestemat esti intre toate vitele si intre toate fiarele de pe camp; in toate zilele vietii tale sa te tarasti pe pantece si sa mananci tarana. VRAJMASIE VOI PUNE intre tine si femeie, intre samanta ta si samanta ei. ACEASTA ITI VA ZDROBI CAPUL, si tu ii vei zdrobi calcaiul."(Geneza 3:14,15). Dumnezeu deci a creat aceasta fiara pamanteasca si tot Dumnezeu in nemarginita Lui intelepciune a asezat in ea potentialul deplin al sireteniei, al vicleniei si otrava de moarte in gura sau limba cuvintelor ei amagitoare. Dumnezeu avea nevoie de aceasta fiara a campului, Dumnezeu asezase in planul Sau, in Planul Veacurilor o slujba importanta, o misiune aparte pentru aceasta fiara numita de om cu un nume potrivit naturii si caracterului ei, un nume care reflecta pericol, amagire, ratacire si chiar moarte, numele celui mai mare vrajmas al omului “SARPELE”. Aceasta este facerea, originea, inceputul sarpelui numit in Scripturi Diavolul si Satana si aici in cartea Geneza sau cartea Inceputurilor a Originei gasim prin porunca lui Dumnezeu o parte importanta din misiunea lui, timpul si felul sfarsitului lui sub picioarele ascultarii lui Isus. Parte din misiunea sarpelui potrivit cu porunca lui Dumnezeu era deci mentinerea activa, continuarea vrajmasiei pusa de Dumnezeu si zdrobirea calcaiului femeii, iar sfarsitul lui trebuia sa fie adus la indeplinire prin femeie sau prin Samanta ei care la vremea hotarata si scrisa in planul veacurilor trebuia sa-I zdrobeasca capul. Isus Rascumparatorul omenirii, in primul rand sau mai intai Rascumparatorul celor alesi, a Primelor Roade a cunoscut si sa folosit, S-a supus randuieli lui Dumnezeu referitoare la slujba si misiunea unica asezata in siretenia vechiului Sarpe care este Diavolul si Satana. Nu a fost o gresala cand Isus Hristosul lui Dumnezeu a ales pe cei doisprezece ucenici si unul din cei doisprezece, in MIJLOCUL lor unul potrivit Scripturi trebuia sa fie UN DRAC, trebuia sa fie un rob al satanei, unul al carui CALCAI a fost zdrobit de veninul amagitor, de otrava vechiului sarpe. Dumnezeu de la inceput, din ziua cand a fost facut randuise o slujba unica pentru siretul sarpe, o slujba prin care Dumnezeu aduce la indeplinire planul si voia Sa cu privire la intreaga omenire: Isus le-a raspuns: "Nu v-am ales Eu pe voi cei doisprezece? Si totusi UNUL DIN VOI ESTE UN DRAC". Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul; caci el avea sa-L vanda: el, unul din cei doisprezece (Ioan.6:70,71).  Nu vorbesc despre voi toti; cunosc pe aceia pe care i-am ales. DAR TREBUIE SA SE IMPLINEASCA SCRIPTURA CARE ZICE: "Cel ce mananca paine cu Mine a ridicat CALCAIUL impotriva Mea." Si ucenicul acela s-a rezemat pe pieptul lui Isus si I-a zis: "Doamne, cine este?" Isus a raspuns: "Acela caruia ii voi intinde bucatica si i-o voi da." Si a intins o bucatica si a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul. Cum a fost data bucatica, A INTRAT SATANA IN IUDA. Isus i-a zis: "Ce-ai sa faci, fa repede." Dar nimeni din cei ce sedeau la masa, n-a inteles pentru ce ii zisese aceste vorbe. (Ioan.13:18,25-28). Fiii lui Dumnezeu au venit intr-o zi de s-au infatisat inaintea Domnului. SI A VENIT SI SATANA IN MIJLOCUL LOR. Domnul a zis Satanei: "De unde vii?" Si Satana a raspuns Domnului: "De la cutreierarea pamantului si de la plimbarea pe care am facut-o pe el." (Iov.1:6,7). Iata, EU AM FACUT pe mesterul care sufla carbunii in foc si face o arma dupa mestesugul lui. Dar tot EU AM FACUT si pe nimicitor ca s-o sfarame (Isaia 54:16). Eu sunt Domnul, si nu mai este altul, afara de Mine nu este Dumnezeu. Eu te-am incins, inainte ca tu sa Ma cunosti. Ca sa se stie, de la rasaritul soarelui pana la apusul soarelui, ca afara de Mine nu este Dumnezeu: Eu sunt Domnul, si nu este altul. EU INTOCMESC LUMINA SI FAC INTUNERICUL, EU DAU PROPASIREA SI ADUC RASTRISTEA, Eu, Domnul, fac toate aceste lucruri. Sa picure cerurile de sus si sa ploua norii neprihanirea! Sa se deschida pamantul, sa dea din el mantuirea si sa iasa totodata din el izbavirea! Eu, Domnul, fac aceste lucruri."(Isaia 45:5-8). Isus, plin de Duhul Sfant, S-a intors de la Iordan si a fost dus de Duhul in pustiu, unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mancat nimic in zilele acelea; si, dupa ce au trecut acele zile, a flamanzit. Dupa ce L-a ispitit in toate felurile, diavolul a plecat de la El, pana la o vreme. Isus, plin de puterea Duhului, S-a intors in Galileea si I s-a dus vestea in tot tinutul dimprejur. El invata pe oameni in sinagogile lor si era slavit de toti. (Luca 4:1,2,13-15). Campul de lucru, lumea activitati lui Satan era fiinta omului, el zdrobea calcaiul omului mentinand toata omenirea in starea si calea neascultarii. Cand harul maret al lui Dumnezeu randuit si pastrat pentru om a fost aratat in Isus Fiul lui Dumnezeu, atunci cand Cuvantul prin voia lui Dumnezeu a luat trup omenesc, acel trup omenesc pregatit de Dumnezeu, trupul omenesc al lui Isus care din partea lui Isus a fost si a ramas pana la moarte un trup sfant, curat, fara vina, fara pacat, fara nici o pata a neascultarii. Trupul omenesc al lui Isus care din partea noastra a omenirii a fost un trup al carui calcai era zdrobit de pacatul neascultarii, un trup vinovat, un trup sup puterea si robia mortii, era de fapt fiinta noastra omeneasca campul de lucru si lumea activitatilor a domniei, a stapanirii si al puteri lui Satan. Din ceasul nasterii lui Isus, din ceasul si vremea intruparii Cuvantului lui Dumnezeu toata starea omenirii trecut, present si viitor a fost asezata in persoana si-n trupul PRUNCULUI, noului nascut care a fost numit de Dumnezeu Isus Salvatorul omenirii. Acum un singur om reprezinta toata omenirea, ce se intampla acestui singur om se intampla de fapt intregi omeniri. Acum vrajmasul principal al omului domnia lui Satan trebuie sa intampine, trebuie sa intalneasca persoana lui Isus, un singur om in care era si care reprezinta intreaga omenirea. Asa dar incepe lupta, lucrarea de biruinta a lui Isus asupra primului vrajmas al omului, acum Satan este legat, Satan este limitat, campul lui de lucru, lumea activitatilor lui se limiteaza la un singur om, acum rodul vrajmasiei lui, slava imparatiei lui, rodul slujbei lui, oceanul pacatelor, rodul acumulat in lungimea tuturor veacurilor, toata povoara grea pusa pe umerii omenirii se afla asezata de Dumnezeu intr-un singur loc, intr-un loc care sperie pe Satan, in trupul, in persoana lui Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu. Satan se afla din nou in fata unui singur Om, daca in gradina Edenului a reusit prin predica lui ispititoare sa impinga primul om, un singur om in pacatul neascultarii si apoi tot neamul omenesc venit din acela singur om a fost prin legea lui Dumnezeu, prin legea pacatului si a mortii loviti si tinuti in robia mortii toata viata lor. Din nou acum dupa patru vremi de victorie, acum cand slava imparatiei lui se afla in plinatatea ei, da, acum din nou suveranul Rege, Creatorul universului aduna toata rasa umana, toata samanta lui Adam: trecut, present si viitor, generatiile tuturor veacurilor si le aseaza in misteriosul trup al lui Isus. Acum campul lui de lucru, campul tuturor activitatilor lui se afla intr-un singur om, in Omul Isus. Acum in trupul lui Isus se afla nu numai toti oamenii dar impreuna cu oamenii se afla si toate pacatele lor, toata neascultarea lor, rodul munci lui Satan. Diferenta mare intre cei doi oameni, intre primul om Adam si al doilea Om Isus este in faptul ca primul om Adam era nevinovat, era curat iar Satan nu avea nimic in el, Satan nu avea inca nici o munca, nici o investitie, nici un pacat, nici o slava si vrajmasia inca nu era cunoscuta. Dar acum in trupul lui Isus Dumnezeu asezase impreuna cu tot neamul omenesc toata neascultarea, toate pacatele tuturor veacurilor, toata munca si toata slava vrajmasiei imparatiei lui Satan. Daca Omul Isus nu poate fi ispitit si impins in pacatul neascultari atunci Satan este in mare pericol, este pentru prima data in lungimea multor veacuri cand Satan poate pierde nu numai viitoarele generatii care aveau sa se nasca din ascultarea lui Isus dar si toate generatiile trecutului cu toata vina si rebeliunea lor. Din generatiile trecutului Satan formase o imparatie puternica, o multime mare de oameni otraviti de veninul predicilor lui devenisera persoanae foarte importante, oameni devotati, slujitori ai imparatiei lui, ba chiar mai mult uni oameni devenisera copii ascultatori si implinitori ai imparatiei minciuni si vrajmasiei lui Satan. Iata deci motivul pentru care Irod (Satan) se tulbura si tot Ierusalimul se tulbura impreuna cu el, iata motivul pentru care Satan pregateste toata elita slavei lui pornind cu toata puterea sireteniei naturi lui impotriva Omului Isus cum gasim scris in paginile Scripturilor: Dar cu darul fara plata nu este ca si cu greseala; caci, daca prin GRESALA UNUIA SINGUR, cei multi au fost loviti cu moartea, apoi cu mult mai mult harul lui Dumnezeu si darul pe care ni l-a facut harul acesta INTR-UN SINGUR OM, ADICA IN ISUS HRISTOS, s-au dat din belsug celor multi. Si darul fara plata nu vine ca prin acel unul care a pacatuit; caci judecata venita de la unul a adus osanda; dar darul fara plata, VENIT IN URMA MULTOR GRESELI, a adus o hotarare de iertare. Daca deci prin GRESALA UNUIA SINGUR, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei ce primesc, in toata plinatatea, harul si darul neprihanirii, vor domni in viata prin ACEL UNUL SINGUR, CARE ESTE ISUS HRISTOS!)…Astfel, dar, dupa cum printr-o singura greseala a venit o osanda care a lovit pe TOTI OAMENII, tot asa, printr-o singura hotarare de iertare a venit pentru TOTI OAMENII o hotarare de neprihanire care da viata. Caci, dupa cum prin NEASCULTAREA UNUI SINGUR OM, cei multi au fost facuti pacatosi, tot asa, prin ASCULTAREA UNUI SINGUR OM, cei multi vor fi facuti neprihaniti.(Romani5:15-19). Atunci preotii cei mai de seama si fariseii au adunat soborul si au zis: "Ce vom face? Omul acesta face multe minuni. Daca-L lasam asa, toti vor crede in El, si vor veni romanii si ne vor nimici si locul nostru si neamul." Unul din ei, Caiafa, care era mare preot in anul acela, le-a zis: "Voi nu stiti nimic; oare nu va ganditi ca este in folosul vostru sa moara UN SINGUR OM PENTRU NOROD, si sa nu piara tot neamul?" Dar lucrul acesta nu l-a spus de la el; ci, fiindca era mare preot in anul acela, a prorocit ca Isus avea sa moara pentru neam. SI NU NUMAI PENTRU NEAMUL ACELA, CI SI CA SA ADUNE INTR-UN SINGUR TRUP PE COPIII LUI DUMNEZEU CEI RISIPITI. Din ziua aceea, au hotarat sa-L omoare. (Ioan11:47-53). Si dupa ce voi fi inaltat de pe pamant, VOI ATRAGE LA MINE PE TOTI OAMENII." Vorbind astfel, arata cu ce moarte avea sa moara.(Ioan12:32,33). Dar pe Acela care a fost facut "pentru putina vreme mai prejos decat ingerii", adica pe Isus, Il vedem "incununat cu slava si cu cinste" din pricina mortii pe care a suferit-o; pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, EL SA GUSTE MOARTEA PENTRU TOTI.(Evrei2:9). Totusi El suferintele noastre le-a purtat, si durerile noastre le-a luat asupra Lui, si noi am crezut ca este pedepsit, lovit de Dumnezeu si smerit. Dar El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre. PEDEAPSA CARE NE DA PACEA A CAZUT PESTE EL, si prin ranile Lui suntem tamaduiti. Noi rataceam cu totii ca niste oi, fiecare isi vedea de drumul lui, dar DOMNUL A FACUT SA CADA ASUPRA LUI NELEGIUIREA NOASTRA A TUTUROR.(Isaia53:4-6). Biruinta si felul de lupta impotriva primului vrajmas al omului, sarpele cel vechi numit si care este Diavolul si Satana a fost planificata si scrisa in Scriptura prin Duhul Sfant al lui Dumnezeu cu mult timp inainte de nasterea lui Isus. Sabia, arcul, sulita sau oricare alta arma folosita de oameni in timpul razboiului vremi de atunci nu a fost folosita de Isus in lupta Lui si in glorioasa biruinta asupra lui Satan, nici arma de razboi, nici imbracaminte de protectie si nici oameni razboinici nu au fost motivul biruintei lui Isus pentuca zicea El: ”Si unul din cei ce erau cu Isus a intins mana, a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot si i-a taiat urechea. Atunci Isus i-a zis: "Pune-ti sabia la locul ei; caci toti cei ce scot sabia de sabie vor pieri. CREZI CA N-AS PUTEA SA ROG PE TATAL MEU, CARE MI-AR PUNE INDATA LA INDEMANA MAI MULT DE DOUASPREZECE LEGIUNI DE INGERI? DAR CUM SE VOR IMPLINI SCRIPTURILE CARE ZIC CA ASA TREBUIE SA SE INTAMPLE?"(Matei26:51-54). Sabia, sulita, arcul si sagetile cat si toata armatura de razboi fabricata de om puteau sa fie folosite de om pentru moartea vrajmasilor lui, dar nici o arma de razboi fabricata de om nu putea sa schimbe sa transforme natura si caracterul vrajmasilor lui. Nici o arma fabricata si folosita de om nu a putut inlatura ura, vrajmasia, zidurile de separare construite intre oameni si intre Dumnezeu si oameni si apoi sa aduca si sa aseze pacea eterna. Scriptura prevedea altfel de arme care trebuia sa le foloseasca Isus, arme care erau de origine cereasca, arme despre care ucenicii lui Isus inca nu stiau indeajuns, ele erau necunoscute omului, arme care prin folosirea lor puteau sa opreasca si sa inlature vrajmasia oriunde era ea si apoi sa stabileasca in locul ei pacea eterna Aleluia! Biruinta lui Isus asupra lui Satan a fost o surpriza mare nu numai pentru om dar chiar pentru Satan si toata imparatia domniei, a stapanirii si a puterii lui. Felul de lupta si toata armatura folosita de Isus impotriva lui Satan, a fost fabricata de Dumnezeu inca de la inceput in fabrica tainica a intelepciunii si a bogatiei harului Sau. Dealul Golgota este martor al biruintei lui Isus, dealul Golgota este martor mai ales al tainelor ascunse in intunericul celor trei ore. Dealul Golgota s-a cutremurat cand Creatorul lui sa coborat in persoana lui Isus si impreuna TATA SI FIUL au sigilat pentru totdeauna rodul bogat al biruintei lui Isus, adica deplina IMPACARE, deplina PACE asezata atunci pe dealul Golgota intre Creator si toata creaiatura Lui Aleluia! DE LA CEASUL AL SASELEA PANA LA CEASUL AL NOUALEA S-A FACUT INTUNERIC PESTE TOATA TARA. Si pe la ceasul al noualea, Isus a strigat cu glas tare: "Eli, Eli, lama sabactani?", adica: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?" Unii din cei ce stateau acolo, cand au auzit aceste vorbe, au zis: "Striga pe Ilie!" Si indata, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu otet, l-a pus intr-o trestie si I-a dat sa bea. Dar ceilalti ziceau: "Lasa sa vedem daca va veni Ilie sa-L mantuiasca." Isus a strigat iarasi cu glas tare si Si-a dat duhul. Si indata perdeaua dinauntrul Templului s-a rupt in doua, de sus pana jos, PAMANTUL S-A CUTREMURAT, stancile s-au despicat, mormintele s-au deschis, si multe trupuri ale sfintilor care murisera au inviat. Ei au iesit din morminte, dupa invierea Lui, au intrat in sfanta cetate si s-au aratat multora. Sutasul si cei ce pazeau pe Isus impreuna cu el, cand au vazut cutremurul de pamant si cele intamplate, s-au infricosat foarte tare si au zis: "Cu adevarat, Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!" Acolo erau si multe femei care priveau de departe; ele urmasera pe Isus din Galileea, ca sa-I slujeasca. (Matei27:45-55). Si toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a impacat cu El prin Isus Hristos si ne-a incredintat slujba impacarii; ca adica, DUMNEZEU ERA IN HRISTOS, IMPACAND LUMEA CU SINE, netinandu-le in socoteala pacatele lor, si ne-a incredintat noua propovaduirea acestei impacari. (2Corinteni5:18,19). Pentru ca prin El au fost facute toate lucrurile care sunt in ceruri si pe pamant, cele vazute si cele nevazute: fie scaune de domnii, fie dregatorii, fie domnii, fie stapaniri. Toate au fost facute prin El si pentru El. El este mai inainte de toate lucrurile, si toate se tin prin El. El este Capul trupului, al Bisericii. El este Inceputul, Cel intai nascut dintre cei morti, pentru ca in toate lucrurile sa aiba intaietatea. Caci Dumnezeu a vrut ca toata plinatatea sa locuiasca in El si SA IMPACE TOTUL CU SINE PRIN EL, ATAT CE ESTE PE PAMANT, CAT SI CE ESTE IN CERURI, FACAND PACE PRIN SANGELE CRUCII LUI. Si pe voi, care odinioara erati straini si vrajmasi prin gandurile si prin faptele voastre rele, El v-a impacat acum prin trupul Lui de carne, prin moarte, ca sa va faca SA VA INFATISATI INAINTEA LUI SFINTI, FARA PRIHANA SI FARA VINA, NEGRESIT, DACA RAMANETI SI MAI DEPARTE INTEMEIATI SI NECLINTITI IN CREDINTA, fara sa va abateti de la nadejdea Evangheliei pe care ati auzit-o, care a fost propovaduita oricarei fapturi de sub cer si al carei slujitor am fost facut eu, Pavel.(Coloseni 1:16-23). Cu multa stima si respect David Ilea.

Other Writings in This Series: