Home
WRITINGS
SCRIERII
POEMS
POEZII
LINKS
CONTACT
SITE MAP

Capitolul 6


In El Avem Planul Veacurilor 1 Planul Veacurilor 2 Voia Lui Dumnezeu TAINA VOII SALE Implinirea Vremurilor Ziua de Odihna Odihna Lui Inceputul & Sfarsitul UNIREA IN HRISTOS Imparatia Lui Dumnezeu Eternitatea


 

In El Avem 6

IN EL AVEM RASCUMPARAREA, prin sangele Lui, iertarea pacatelor, dupa bogatiile harului Sau pe care l-a raspandit din belsug peste noi, prin orice fel de intelepciune si de pricepere; caci a binevoit sa ne descopere taina voii Sale, dupa planul pe care-l alcatuise in Sine insusi, ca sa-l aduca la indeplinire la implinirea vremurilor, spre a-Si uni iarasi intr-unul, in Hristos, toate lucrurile: cele din ceruri si cele de pe pamant. In El am fost facuti si mostenitori, fiind randuiti mai dinainte, dupa hotararea Aceluia care face toate dupa sfatul voii Sale, ca sa slujim de lauda slavei Sale, noi, care mai dinainte am nadajduit in Hristos (Efeseni1: 7-12).

 Biblia este o carte deosebita de toate cartile scrise de oameni, Biblia in marea parte este revelatia puterii, intelepciunii si a dragostei lui Dumnezeu, descoperirea multor ganduri si secretul voii Sale. In Biblie gasim istoria intregului univers ca un rezultat al dorintei, al intelepciuni si al voii singurului Dumnezeu, Biblia prezinta istoria omului venind din Dumnezeu unde fusese creat calatorind apoi in timp inaintea lui Dumnezeu dependent de Dumnezeu si reantorcanduse din nou IN Dumnezeu potrivit voii si planului lui Dumnezeu. In Biblie deasemenea gasim istoria unui popor ales de Suveranul Rege si Creatorul tuturor lucrurilor, a tuturor fapturilor si al intregului univers. Dumnezeu in taina voii Sale a hotarat sa se descopere intr-o masura mare unui om numit Avram, cu care a facut un legamant si a carui samanta urma sa fie poporul ales dintre toate popoarele pamantului, POPORUL LUI DUMNEZEU, care trebuia sa fie o imparatie de preoti si aceasta imparatie de preoti trebuia sa aduca in prezenta lui Dumnezeu toate popoarele pamantului si sa prezinte in fata popoarelor pamantului Numele lui Dumnezeu, Creatorul universului, slava, puterea, planul voii Lui desenat si adus mai tarziu in timp si in lungimea timpului la perfecta implinire in si prin singurul Sau Fiu Isus Hristosul Sau, sa prezinte maretia caracterului Sau si esenta fiinitei Sale adica Dragostea. Acest popor a fost poporul lui Israel. Dumnezeu s-a descoperit intr-o mare slava poporului lui Israel, pana acolo unde El insusi sa numit PROPRIETARUL, Dumnezeul poporului lui Israel, Dumnezeul lui Avraam, a lui Isac si al lui Iacov.

 Cartile Vechiului Testament sunt o adevarata comoara, o comoara ascunsa in insasi descrierea ei, in slava si in gloria manifestari ei. Cartile si scrierile Noului Testament sunt o continuare spirituala, sunt in adevar o implinire reala a celor aratate si scrise in volumul bogat, in tezaurul Vechiului Testament si in misterul istoriei poporului lui Dumnezeu, poporul lui Israel. Iata declaratia lui Isus referitoare la Legea venita sau data de Dumnezeu prin robul Sau Moise si referitoare la glasul puternic al martorilor profetici, proroci poporului lui Israel: Sa nu credeti ca am venit sa stric Legea sau Prorocii; am venit nu sa stric, ci SA IMPLINESC. Caci adevarat va spun, cata vreme nu va trece cerul si pamantul, nu va trece o iota sau o frantura de slova din Lege, INAINTE CA SA SE FI INTAMPLAT TOATE LUCRURILE. Asa ca, oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci si va invata pe oameni asa, va fi chemat CEL MAI MIC in Imparatia cerurilor; dar oricine le va pazi si va invata pe altii sa le pazeasca, va fi chemat MARE in Imparatia cerurilor (Matei5: 17-19). Isus declara un adevar inca neanteles indeajuns de multimea imperiului Crestin, Legea si Prorocii mai intai sunt descrierea la nivel omenesc a tainei voii lui Dumnezeu asezata inainte de nasterea timpului in Planul Veacurilor facut in Sine insusi. Toata istoria misiuni lui Isus, toate poruncile Tatalui, impliniri si toata slava recompensei ascultarii Lui, totul cu referinta la Isus a fost deplin asezat intr-un fapt istoric si intr-un chip symbolic, intr-un chip profetic in Lege si in scrierile Prorocilor poporului lui Dumnezeu. Isus nu fusese trimis de Tatal sa puna deoparte tezaurul Legi sau declaratiile Prorocilor rostite prin Duhul Sfant, Isus fusese trimis de Tatal SA IMPLINEASCA tot ce era deja scris in mod istoric si simbolic in slava pamanteasca in Lege si in Proroci referitor la El si referitor la misiunea Lui, tot ce era scris dar nu era implinit inca in sfera si slava reala a Spiritului. In Isus Cuvantul lui Dumnezeu rostit in cuprinsul Legi si prin glasul prorocilor a luat o forma trupeasca, s-a implinit, s-a sfarsit mai intai in trupul omenesc al lui Isus.

Legea, Prorocii si Psalmii sunt ca o sageata care tinteste si se opreste in persoana lui Isus, ei sunt cu adevarat martorii lui Dumnezeu, a caror glas nu poate fi oprit, sunt cu adevarat copia planului lui Dumnezeu cu referinta la Isus Fiul Sau, plan facut de Dumnezeu inaintea oricarui inceput. Isus a umblat in ascultare implinind deja o mare parte din scrisul hotararilor Lui Dumnezeu scrise prin Duhul Sfant in Sfintele Scripturi asa cum defapt afirma si martorii oculari prin puterea Duhului, scriitorii Noului Testament unde aduc la lumina cuvintele Mantuitorului: Atunci Isus le-a zis: "O, nepriceputilor si zabavnici cu inima, cand este vorba sa credeti TOT ce au spus prorocii! Nu TREBUIA sa sufere Hristosul aceste lucruri si sa intre in slava Sa?" Si a inceput de la Moise si de la toti prorocii SI LE-A TALCUIT, in toate Scripturile, ce era cu privire la El. Apoi le-a zis: "Iata ce va spuneam cand inca eram cu voi, ca TREBUIE SA SE IMPLINEASCA TOT CE ESTE SCRIS despre Mine in Legea lui Moise, in Proroci si in Psalmi." Atunci LE-A DESCHIS MINTEA, ca sa inteleaga Scripturile. Si le-a zis: "ASA ESTE SCRIS SI ASA TREBUIA SA PATIMEASCA Hristos si SA INVIE A TREIA ZI dintre cei morti. Si SA SE PROPOVADUIASCA, IN NUMELE LUI, pocainta si iertarea pacatelor, incepand din Ierusalim. Voi sunteti MARTORI ai acestor lucruri. (Luca24: 25-27,44-48).

 

 Iata ca Isus se aliniiaza cu cele scrise in Scripturi, El nu a trecut peste cele scrise, El nu a schimbat nimic din ce era scris deja, El S-a supus celor scrise implinind TOT CE ERA SCRIS, si implinind totul ASA CUM ERA SCRIS. Nu intamplator foloseste Isus principiul Legi unde prezinta DOI SAU TREI martori care marturisesc acelasi lucru cu referinta la cele scrise despre El. Orice principiu Biblic, orce prorocie, orice temelie de invatatura se formeaza, se defineste numai in marturia a doi sau trei martori din Scriptura. Iata cateva dovezi care cimenteaza acest adevar: Fiindca mai intai de toate, sa stiti ca nicio prorocie din Scriptura nu se talcuieste singura. (2Pet.1:20) Caci nicio prorocie n-a fost adusa prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, manati de Duhul Sfant. (2Pet.1:21) Cel vinovat de moarte sa fie omorat pe marturia a doi sau trei martori; sa nu fie omorat pe marturia unui singur martor. (Deut.17:6) Un singur martor nu va fi deajuns impotriva unui om, ca sa adevereasca vreo nelegiuire sau vreun pacat oarecare; un fapt nu va putea fi intemeiat decat pe marturia a doi sau trei martori. (Deut.19:15) Dar, daca nu te asculta, mai ia cu tine unul sau doi insi, pentru ca orice vorba sa fie sprijinita pe marturia a doi sau trei martori. (Mat.18:16) Caci acolo unde sunt doi sau trei adunati in Numele Meu, sunt si Eu in mijlocul lor." (Mat.18:20) Daca sunt unii care vorbesc in alta limba, sa vorbeasca numai cate doi sau cel mult trei, fiecare la rand; si unul sa talmaceasca. (1Cor.14:27) Cat despre proroci, sa vorbeasca doi sau trei, si ceilalti sa judece. (1Cor.14:29) Vin la voi pentru a treia oara. "Orice vorba sa fie sprijinita pe marturia a doi sau trei martori." (2Cor.13:1) Impotriva unui prezbiter sa nu primesti invinuire decat din gura a doi sau trei martori. (1Tim.5:19) Cine a calcat Legea lui Moise este omorat fara mila, pe marturia a doi sau trei martori. (Evr.10:28). Si trei sunt care marturisesc (pe pamant): Duhul, apa si sangele, si acestia trei sunt una in marturisirea lor. (1Ioan.5:8).

 

 Este foarte important mai intai sa citim, sa auzim si sa intelegem glasul celor trei martori care necontenit declara in lungimea vremi marturia lor in scrierile Legi lui Moise, a Prorocilor si scrierile Psalmilor, si apoi sa vedem prin TALCUIREA DUHULUI si prin DESCHIDEREA minti inchise, prin cei ce au fost martori oculari la IMPLINIREA reala, spirituala a celor scrise in Scripturi. Daca cineva ramane numai la scrisul slavei chipului pamantesc va ramane in intuneric fata de realitatea implinirii, fata de esenta adevarului gasita in plinatatea slavei chipului ceresc. Daca scrierile Vechiului Testament erau si implinirea deplina in cuprinsul scrierilor lor atunci Isus nu mai vorbea despre IMPLINIREA deplina a celor scrise deja in volumul Vechiului Testament. Implinirea celor scrise prin Duhul in Sfintele Scripturi se gaseste la ea acasa in persoana Fiului lui Dumnezeu, Domnul nostru Isus Hristos. In El avem RASCUMPARAREA este declaratia apostolului Pavel care si el era un om cu valori mari mai intai in mijlocul poporului lui Israel si apoi mai tarziu in mijlocul celor ce formau Biserica lui Hristos. In Isus Hristos avem IMPLINIREA rascumpararii aratata deja in istoria poporului lui Israel si in marturia Legi, a Prorocilor si in cartea Psaltirelor. Cuvantul “rascumparare”, principii si insemnatatea lui sunt venite si stabilite de Dumnezeu Creatorul omului. Nu este deloc simplu sa prezentam cuvantul rascumparare si insemnatatea lui din scrierea apostolului fara sa folosim tezaurul rascumparari descris in Vechiul Testament si mai ales cand este urmat de uimitoarele cuvinte: “Dupa bogatiile harului Sau”. Apostolul Pavel prezinta fratilor din Efes bogatia tainei voii lui Dumnezeu in baza CUNOSTINTEI Legi venita prin Moise si a scrierilor Vechiului Testament in primul rand, iar in al doilea rand in baza DESCOPERIRII bogatiilor harului lui Dumnezeu descoperit si aratat ACUM in Isus Hristos Fiul Sau potrivit cu Scriptura care zice:  Si noi toti am primit din plinatatea Lui si har dupa har; caci Legea a fost data prin Moise, DAR HARUL SI ADEVARUL AU VENIT PRIN ISUS HRISTOS (Ioan1: 16,17). El ne-a mantuit si ne-a dat o chemare sfanta, nu pentru faptele noastre, ci dupa hotararea Lui si dupa harul care ne-a fost dat in Hristos Isus, inainte de vesnicii (veacuri), DAR CARE A FOST DESCOPERIT ACUM prin aratarea Mantuitorului nostru Hristos Isus, care a nimicit moartea si a adus la lumina viata si neputrezirea, prin Evanghelie (2Timotei1: 9,10).

 Prin lumina Adevarului apostolul Pavel scrie despre un principiu, despre o lege si o randuiala a lui Dumnezeu in lucrarile Lui unde gasim scris: De aceea este scris: "Omul dintai, Adam, a fost facut un suflet viu." Al doilea Adam a fost facut un duh datator de viata. DAR INTAI VINE NU CE ESTE DUHOVNICESC, CI CE ESTE FIRESC, CE ESTE DUHOVNICESC VINE PE URMA. Omul dintai este din pamant, pamantesc; Omul al doilea este din cer. Cum este cel pamantesc, asa sunt si cei pamantesti; cum este Cel ceresc, asa sunt si cei ceresti. Si, dupa cum am purtat chipul celui pamantesc, tot asa vom purta si chipul Celui ceresc (1Corinteni15: 45-49). Intradevar mai intai Dumnezeu a prezentat RASCUMPARAREA in scrierile Vechiului Testament: in Lege, in proroci, in psalmi si in istoria poporului lui Israel in chip firesc, intr-o imagine, intr-un chip istoric pamantesc in timpul si in vremea randuieli omului dintai Adam, adica a omului pamantesc. Este foarte important sa citim, sa analizam, sa meditam si in final sa CUNOASTEM in chip firesc mai intai rascumpararea istorica prezentata in Scripturi in timpul randuieli omului pamantesc, in vremea Vechiului Testament, pentruca implinirea reala a lucrurilor se face intocmai dupa cele scrise deja in cuprinsul Vechiului Testament. Omul care nu are mai intai o CUNOSTINTA deplina despre un lucru firesc, despre un lucru istoric, ce va vedea el oare intr-o DESCOPERIRE sau implinire duhovniceasca despre lucrul acela firesc? Informatia si revelatia formeaza intregimea unui lucru. Numai omul care cunoaste mai intai rascumpararea aratata in chip firesc in Legea venita prin Moise poate sa vada in descoperirea si aratarea lui Isus Hristos, in realitatea chipului ceresc Adevarul in implinirea rascumpararii potrivit cu bogatiile Harului lui Dumnezeu Aleluia!

 Cuvantul RASCUMPARARE folosit in Scripturi poarta in el insusi un volum mare al lucrarilor planului lui Dumnezeu cu privire la crearea omului proprietate personala a Creatorului, neascultarea, izgonirea, instrainarea si pierderea libertati lui odata ajuns rob sub stapanirea pacatului si sub puterea mortii, cat si eliberarea lui prin platirea pretului corespunzator pentru reantoarcerea omului din nou la viata in Sanul lui Dumnezeu Creatorul lui. Potrivit dicționarului explicativ al limbii Române cuvantul rascumpararea este prezentat in cuvintele urmatoare: Rascumparare, RÁ, răscumpăr, vb. I. Tranz. l. A plăti prețul unui lucru vândut sau amanetat, pentru a-l readuce în proprietatea sa. ♦ A cumpăra un obiect de la cineva care îl cumpărase la rândul său (oferind un suprapreț). 2. A elibera o persoană din captivitate, din robie în schimbul unei sume de bani. 3. A lichida o obligație bănească, a achita echivalentul unei sume datorate. 4. A compensa, printr-o realizare ulterioară, o acțiune (dăunătoare) săvârșită; (despre realizări) a constitui o compensație. ♦ Fig. A ispăși o greșeală făcută. – Pref. răs- + cumpăra. Încerc acum să dau definiția răscumpărării, și o fac prin următoarele cuvinte: Răscumpărarea este tranzacția prin care o anumită persoana sau propietate înstrăinată fiind din diferite motive, se reantoarce din nou la proprietarul original prin achitarea unui pret corespunzator.  Scopul acestei tranzactii era de a facilita reantoarcerea proprietatilor sau a persoanelor la proprietarul original. Asa dar cuvantul rascumpararea cuprinde in sinea lui intreaga activitate a lui Dumnezeu de la facerea omului proprietate personala, Adam fiul lui Dumnezeu si in continuare cuprinde ispitirea, neascultarea si izgonirea omului din gradina Edenului, indepartarea, pribegia lui in robia si sub stapanirea pacatului prin puterea morti departe de granita Edenului si include toata operatiunea reapropierii omului, impacarea, platirea pretului corespunzator rascumpararii lui cat si readucerea omului din nou la Propietarul original in gradina Edenului la Pomul Vietii.

 In scrierile Vechiului Testament gasim doua cuvinte folosite in majoritatea scrierilor privitoare la rascumparare: Primul cuvant ce se gaseste sub numarul 6299 in concordanta Strong, in limba Engleza, este cuvantul Ebraic PADAH care privind la radacinele lui de formare cat si la derivatele lui in volum mare inseamna: A taia, a rupe, a ceda, a rascumpara, a da drumul, a elibera, a scoate, a pastra, a salva…Al doilea cuvant gasit sub numarul 1350, este cuvantul Ebraic GA’AL care inseamna in primul rand: a rascumpara prin legea dreptului de rascumpararea in familie, sa fii primul sau urmatorul din neamul familiei in drept de rascumpararea, rasbunatorul familiei, eliberatorul familiei, cumparator sau rascumparator oferind pretul corespunzator pentru rascumpararea omului din familie sau a proprietatilor familiei lui.

 Cuvantul PADAH apare prima data in cartea Exodului 13: 13-16: Sa rascumperi cu un miel pe orice intai nascut al magaritei; iar daca nu-l vei rascumpara, sa-i frangi gatul. Sa rascumperi de asemenea pe orice intai nascut de parte barbateasca dintre fiii tai. Si cand te va intreba fiul tau intr-o zi: "Ce inseamna lucrul acesta?", sa-i raspunzi: "Prin mana Lui cea atotputernica, Domnul ne-a scos din Egipt, din casa robiei; si, fiindca faraon se incapatana si nu voia sa ne lase sa plecam, Domnul a omorat pe toti intaii nascuti din tara Egiptului, de la intaii nascuti ai oamenilor pana la intaii nascuti ai dobitoacelor. Iata de ce aduc jertfa Domnului pe orice intai nascut de parte barbateasca si rascumpar pe orice intai nascut dintre fiii mei. Sa-ti fie ca un semn pe mana si ca un semn de aducere aminte pe frunte intre ochi; caci prin mana Lui atotputernica ne-a scos Domnul din Egipt.

 

 Rascumpararea poporului lui Dumnezeu, fiul Sau, propietatea Sa, din Egipt casa robiei, de sub stapanirea lui faraon era o parte foarte importanta din proiectul planului lui Dumnezeu. Rascumpararea aceasta istorica a lui Israel, toate lucrarile si tot continutul ei era si o revelatie atat pentru Israel cat si pentru Egipt, a tainei voii lui Dumnezeu scrisa si asezata de El in Planul Veacurilor. Tot cuprinsul acestei actiuni istorice era nu numai o revelatie de moment a slavei, a puteri si a maretiei suveranitati lui Dumnezeu, dar rascumpararea aceasta istorica era o dovada profetica asezata de Dumnezeu in fata intregi omeniri cu mult timp inainte de implinirea ei in Hristos Isus Fiul Sau. De aceea Dumnezeu poruncise lui Israel prin robul Sau Moise cu referinta la pastrarea si transmiterea acestei rascumparari in forma ei originala din generatie in generatie pana la IMPLINIREA ei deplina in vremea randuita de Dumnezeu: Sa-ti fie CA UN SEMN PE MANA SI CA UN SEMN DE ADUCERE AMINTE PE FRUNTE INTRE OCHI; caci prin mana Lui atotputernica ne-a scos Domnul din Egipt. Cat tezaur profetic poarta porunca Legi data de Dumnezeu referitoare la rascumpararea celor intai nascuti: Domnul a zis lui Aron: Orice intai nascut din orice trup, pe care-l vor aduce Domnului, atat din oameni, cat si din dobitoace, sa fie al tau. Numai sa lasi sa se rascumpere intaiul nascut al omului si sa lasi sa se rascumpere si intaiul nascut al unui dobitoc necurat. Sa lasi sa se rascumpere intaii nascuti ai oamenilor, de la varsta de o luna, dupa pretuirea ta, cu pretul de cinci sicli de argint, dupa siclul Sfantului Locas, care este de douazeci de ghere. Dar sa nu lasi sa se rascumpere intaiul nascut al vacii, nici intaiul nascut al oii, nici intaiul nascut al caprei: acestea sunt lucruri sfinte. Sangele lor sa-l stropesti pe altar si sa le arzi grasimea: aceasta va fi o jertfa mistuita de foc, de un miros placut Domnului (Numeri18: 15-17). Domnul a vorbit lui Moise si a zis: "Iata ca am luat pe leviti din mijlocul copiilor lui Israel, in locul tuturor intailor nascuti, care se nasc intai dintre copiii lui Israel; si levitii vor fi ai Mei. Caci orice intai nascut este al Meu; in ziua cand am lovit pe toti intaii nascuti din tara Egiptului, Mi-am inchinat Mie pe toti intaii nascuti din Israel, atat din oameni, cat si din dobitoace: ei vor fi ai Mei. Eu sunt Domnul." (Numeri3: 11-13).

 

 Iata ca Domnul luase pentru El pe toti intaii nascuti din Israel atat din oameni, cat si din dobitoace, inca din ziua cand lovise cu moartea pe toti intaii nascuti ai Egiptului atat oameni cat si dobitoace. Pentru un motiv bine stabilit Domnul a vorbit lui Moise si a zis: "Ia pe leviti in locul tuturor intailor nascuti din copiii lui Israel si vitele levitilor in locul vitelor lor; si levitii vor fi ai Mei. Am luat pe leviti din mijlocul copiilor lui Israel, in locul tuturor intailor nascuti, care se nasc intai dintre copiii lui Israel; si levitii vor fi ai Mei. Caci orice intai nascut este al Meu; in ziua cand am lovit pe toti intaii nascuti din tara Egiptului, Mi-am inchinat Mie pe toti intaii nascuti din Israel, atat din oameni, cat si din dobitoace: ei vor fi ai Mei. Eu sunt Domnul. Cu toate ca tot Israelul era poporul lui Dumnezeu, Fiul Sau, Intaiul Sau nascut, intaiul Sau popor ales dintre toate popoarele si pus deoparte pentru Domnul, totusi potrivit planului veacurilor, Dumnezeu a luat pentru El pe toti intaii nascuti lui Israel pentru un scop si o lucrare mult diferita. Toate familiile lui Israel trebuiau sa inchine pe intaii lor nascuti (partea barbateasca) si sa-I daruiasca Domnului fiind astfel totdeauna in slujba Lui. In marea Lui Intelepciune, pentru cateva motive cu caracter istoric si profetic Domnul a hotarat sa faca cunoscut lui Israel dreptul rascumpararii. Din cei doisprezece fii ai lui Israel Domnul a luat pentru El un singur fiu, o singura semintie, al treilea fiu al lui Iacov, semintia lui Levi. Domnul a pus deoparte pentru El semintia lui Levi IN LOCUL tuturor intailor nascuti ai poporului lui Israel. Pozitia, alegerea si drepturile intailor nascuti in general nu au fost anulate de Dumnezeu prin inlocuirea lor cu Levitii, fiecare parinte trebuia sa prezinte preotului intaiul nascut la 30 de zile de la ziua nasterii pentru a fi inchinat, daruit Domnului, totusi fiecare intai nascut putea fi RASCUMPARAT mai putin cei inchinati Domnului prin fagaduinta. Asa dar rascumpararea intailor nascuti ai lui Israel urma sa se faca in felul urmator: Sa lasi sa se rascumpere intaii nascuti ai oamenilor, de la varsta de o luna, dupa pretuirea ta, cu pretul de cinci sicli de argint, dupa siclul Sfantului Locas, care este de douazeci de ghere, era porunca Domnului data lui Moise. Intaiul nascut dupa ce era prezentat preotului Aron sau fiilor lui si daruit Domnului, putea fi rascumparat, adica reantors din nou in sanul familiei lui contra unui pret corespunzator, adica cinci sicli de argint. Sa rascumperi cu un miel pe orice intai nascut al magaritei; iar daca nu-l vei rascumpara, sa-i frangi gatul. Rascumpararea unui animal necurat precum intaiul nascut al magaritei se facea tot la fel, intaiul nascut se daruia Domnului dar putea fi reantors din nou la propietarul original contra unui pret corespunzator, un miel sau un pret in argint stabilit de preot.

 Cuvantul GA’AL este folosit prima data in cartea Geneza 48: 15,16. “A binecuvantat pe Iosif si a zis: "Dumnezeul inaintea caruia au umblat parintii mei, Avraam si Isaac, Dumnezeul care m-a calauzit de cand m-am nascut pana in ziua aceasta. Ingerul care m-a izbavit (GA’AL) de orice rau, sa binecuvanteze pe copiii acestia! Ei sa poarte numele meu si numele parintilor mei, Avraam si Isaac, si sa se inmulteasca foarte mult in mijlocul tarii!" Apoi gasim acest cuvant in cartea Exodul 6: 5,6. Acum insa am auzit gemetele copiilor lui Israel, pe care-i tin egiptenii in robie, si Mi-am adus aminte de legamantul Meu. De aceea, spune copiilor lui Israel: "Eu sunt Domnul: Eu va voi izbavi din muncile cu care va apasa egiptenii, va voi izbavi din robia lor si va voi scapa (GA’AL-rascumpara) cu brat intins si cu mari judecati (Exodul 6: 5,6).

Cuvantul GA’AL inseamna si rascumparator si este folosit in multe scrierii cu referinta la Dumnezeu Rascumparatorul poporului Sau Israel:  Asa vorbeste Domnul, Imparatul lui Israel si Rascumparatorul lui, Domnul ostirilor: "Eu sunt Cel dintai si Cel de pe Urma, si afara de Mine, nu este alt Dumnezeu. (Isa.44:6). Deasemenea ruda apropiata a familiei cu drept de rascumpararea se numea GA’AL adica Rascumparator, Cel cu drept de rascumpararea a familiei sau a propietatii familiei: Daca fratele tau saraceste si vinde o bucata din mosia lui, cel ce are dreptul de rascumparare, ruda lui cea mai de aproape, sa vina si sa rascumpere ce a vandut fratele sau. (Lev.25:25). Atat oamenii cat si propietatile lor prin legea rascumparari, prin platirea pretului corespunzator, se garanta eliberarea, reapropierea si reantoarcerea din nou la propietarul original si la forma originala hotarata de Dumnezeu Propietarul omului si a intregului pamant dupa porunca lui Dumnezeu scrisa in cartea Legi: Pamanturile sa nu se vanda de veci, CACI TARA ESTE A MEA, iar voi sunteti la Mine ca niste straini si venetici. De aceea in toata tara pe care o veti stapani, sa dati dreptul de rascumparare pentru pamanturi.(Lev.25:23,24).

 Potrivit planului lui Dumnezeu rascumparatorul trebuia sa indeplineasca anumite conditii dintre care amintesc urmatoarele: Rascumparatorul trebuia sa fie din familia celor ce urmau sa fie rascumparati, sau rudenia cea mai apropiata din familie: Daca fratele tau saraceste si vinde o bucata din mosia lui, cel ce are dreptul de rascumparare, RUDA LUI CEA MAI DE APROAPE, sa vina si sa rascumpere ce a vandut fratele sau. (Lev.25:25). Este adevarat ca am drept de rascumparare, dar este o ALTA RUDA MAI APROAPE DECAT MINE. Ramai in noaptea aceasta aici. Si maine, daca vrea sa te rascumpere, bine, sa te rascumpere; dar daca nu-i place sa te rascumpere, te voi rascumpara eu, viu este Domnul! Culca-te aici pana dimineata."(Rut3: 12,13). Rascumparatorul trebuia sa fie bine voitor, sa execute procesul rascumparari in folosul altora, deasemenea trebuia sa fie intr-o stare financiara indeajuns pentru nevoile altora, sa nu fi facut greseli si sa nu fi umblat in nepasare in administrarea chemari si mostenirii lui si sa nu fie el insusi in nevoie de rascumpararea. Rascumpararea era recunoscuta, avea valoare numai dupa ce rascumparatorul achita pretul corespunzator in prezenta martorilor: Odinioara in Israel, pentru intarirea unei rascumparari sau unui schimb, omul isi scotea incaltamintea si o dadea celuilalt: aceasta slujea ca marturie in Israel. Cel ce avea drept de rascumparare a zis, dar, lui Boaz: "Cumpar-o pe socoteala ta!" Si si-a scos incaltamintea. Atunci Boaz a zis batranilor si intregului popor: "VOI SUNTETI MARTORI AZI ca am cumparat din mana Naomei tot ce era al lui Elimelec, al lui Chilion si al lui Mahlon, si ca mi-am cumparat de asemenea de nevasta pe Rut, moabita, nevasta lui Mahlon, ca sa ridic numele mortului in mostenirea lui si pentru ca numele mortului sa nu fie sters dintre fratii lui si din poarta locului lui. Voi sunteti martori azi despre aceasta!" Tot poporul care era la poarta si batranii au zis: "SUNTEM MARTORI! Domnul sa faca pe femeia care intra in casa ta ca Rahela si ca Lea, care amandoua au zidit casa lui Israel! Arata-ti puterea in Efrata si fa-ti un nume in Betleem! (Rut4: 7-11). 

Promisiunea si legea rascumpararii cuprindea nu numai eliberarea lui Israel POPORUL si PROPRIETATEA lui Dumnezeu din casa robiei prin judecati si pedeapsa mare dar si conducerea lor PRIN SI DINCOLO DE Marea Rosie, garantia reantoarceri lor din nou la Domnul, Propietarul original, la muntele Domnului, muntele Horeb, iar apoi urma asigurarea calatoriei lor pana in tara Canaanului, tara promisa lui Avraam, tara pe care urma sa o mosteneasca poporul RASCUMPARAT unde zice: Domnul a zis: "Am vazut asuprirea POPORULUI MEU, care este in Egipt, si am auzit strigatele pe care le scoate din pricina asupritorilor lui; caci ii cunosc durerile. M-am coborat ca SA-L IZBAVESC din mana egiptenilor si SA-L SCOT din tara aceasta si SA-L DUC INTR-O TARA BUNA SI INTINSA, intr-o tara unde curge lapte si miere, si anume, in locurile pe care le locuiesc canaanitii, hetitii, amoritii, ferezitii, hevitii si iebusitii. Iata ca strigatele israelitilor au ajuns pana la Mine si am vazut chinul cu care ii chinuiesc Egiptenii. Acum, vino, Eu te voi trimite la faraon, si VEI SCOATE din Egipt pe POPORUL MEU, pe copiii lui Israel."(Exodul 3: 7-10). Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru care V-AM SCOS din tara Egiptului, care V-AM SCOS din robie; Eu AM RUPT legaturile jugului vostru si V-AM FACUT SA MERGETI cu capul ridicat.( Lev.26:13).  Iata ca Israel era proprietatea lui Dumnezeu adica POPORUL LUI inca inainte de robia Egiptului si acest popor este numit si FIUL SAU, INTAIUL Sau nascut potrivit cu Scriptura care zice: Tu vei zice lui faraon: "Asa vorbeste Domnul: "Israel este FIUL Meu, INTAIUL Meu nascut. Iti spun: Lasa pe FIUL Meu sa plece, ca sa-Mi slujeasca; daca nu vrei sa-l lasi sa plece, voi ucide pe fiul tau, pe intaiul tau nascut."(Exodul 4: 22,23).

 Israel era fiul lui Dumnezeu, intaiul Lui nascut prin puterea Cuvantului fagaduintei facuta lui Avraam inainte de vremea robiei din Egipt: Cand a fost Avram in varsta de nouazeci si noua de ani, Domnul i S-a aratat si i-a zis: "Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic. Umbla inaintea Mea si fii fara prihana. Voi face un legamant intre Mine si tine si te voi inmulti nespus de mult." Avram s-a aruncat cu fata la pamant; si Dumnezeu i-a vorbit astfel: "Iata legamantul Meu, pe care-l fac cu tine: vei fi tatal multor neamuri. Nu te vei mai numi Avram; ci numele tau va fi Avraam; caci te fac tatal multor neamuri. Te voi inmulti nespus de mult; voi face din tine neamuri intregi; si din tine vor iesi imparati. Voi pune legamantul Meu intre Mine si tine si samanta ta dupa tine, din neam in neam; acesta va fi un legamant vesnic, in puterea caruia Eu voi fi Dumnezeul tau si al semintei tale dupa tine. Tie, si semintei tale dupa tine, iti voi da tara in care locuiesti acum ca strain, si anume iti voi da toata tara Canaanului in stapanire vesnica; si Eu voi fi Dumnezeul lor." Dumnezeu a zis lui Avraam: "Sa pazesti legamantul Meu, tu si samanta ta dupa tine, din neam in neam. Dumnezeu a zis: "Cu adevarat, nevasta ta, Sara, iti VA NASTE UN FIU; si-i vei pune numele Isaac. Eu voi incheia legamantul Meu cu el, ca un legamant vesnic pentru samanta lui dupa el. Dar si cu privire la Ismael te-am ascultat. Iata, il voi binecuvanta, il voi face sa creasca si il voi inmulti nespus de mult; doisprezece voievozi va naste, si voi face din el un neam mare. Dar legamantul Meu il voi incheia cu Isaac, pe care ti-l VA NASTE SARA LA ANUL PE VREMEA ACEASTA." Avraam si Sara erau batrani, inaintati in varsta; si Sarei nu-i mai venea randuiala femeilor. Sara a ras in sine, zicand: "Acum, cand am imbatranit, sa mai am pofte? Domnul meu, barbatul, de asemenea, este batran." Domnul a zis lui Avraam: "Pentru ce a ras Sara, zicand: "Cu adevarat, sa mai pot avea copil, eu, care sunt batrana?" Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul pe vremea aceasta, Ma voi intoarce la tine, si SARA VA AVEA UN FIU." Geneza18: 11-14. La apusul soarelui, un somn adanc a cazut peste Avram; si iata ca l-a apucat o groaza si un mare intuneric. Si Domnul a zis lui Avram: "SA STII HOTARAT CA SAMANTA TA VA FI STRAINA INTR-O TARA CARE NU VA FI A EI, ACOLO VA FI ROBITA SI O VOR APASA GREU, TIMP DE PATRU SUTE DE ANI. Dar pe neamul caruia ii va fi roaba, il voi judeca Eu: si pe urma va iesi de-acolo cu mari bogatii. Tu vei merge in pace la parintii tai; vei fi ingropat dupa o batranete fericita. IN AL PATRULEA NEAM, EA SE VA INTOARCE AICI; caci nelegiuirea amoritilor nu si-a atins inca varful." Dupa ce a asfintit soarele, s-a facut un intuneric adanc; si iata ca a iesit un fum ca dintr-un cuptor, si niste flacari au trecut printre dobitoacele despicate. In ziua aceea, Domnul a facut un legamant cu Avram si i-a zis: "Semintei tale dau tara aceasta, de la raul Egiptului pana la raul cel mare, raul Eufrat, Geneza15: 12-18.

Apostolul Pavel deasemenea declara acest adevar unde Isac intaiul nascut din Sara este parte din familia lui Dumnezeu in calitate de FIU nascut prin FAGADUINTA: Caci toti sunteti fii ai lui Dumnezeu, prin credinta in Hristos Isus. Toti care ati fost botezati pentru Hristos v-ati imbracat cu Hristos. Nu mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte barbateasca, nici parte femeiasca, fiindca toti sunteti una in Hristos Isus. Si, daca sunteti ai lui Hristos, sunteti "samanta" lui Avraam, mostenitori prin fagaduinta. Galateni 3: 26-29. Caci este scris ca Avraam a avut doi fii: unul din roaba, si unul din femeia sloboda. Dar cel din roaba s-a nascut in chip firesc, iar cel din femeia sloboda S-A NASCUT PRIN FAGADUINTA. Lucrurile acestea trebuie luate in alt inteles: acestea sunt doua legaminte: unul, de pe muntele Sinai, naste pentru robie si este Agar - caci Agar este muntele Sinai din Arabia - si raspunde Ierusalimului de acum care este in robie impreuna cu copiii sai. Dar Ierusalimul cel de sus este slobod, si el este mama noastra. Fiindca este scris: "Bucura-te, stearpo, care nu nasti deloc! Izbucneste de bucurie si striga, tu, care nu esti in durerile nasterii! Caci copiii celei parasite vor fi in numar mai mare decat copiii celei cu barbat." Si voi, fratilor, ca si Isaac, voi sunteti copii ai fagaduintei. Si, cum s-a intamplat atunci, ca cel ce se nascuse in chip firesc prigonea pe cel ce SE NASCUSE PRIN DUHUL, tot asa se intampla si acum. Dar ce zice Scriptura? "Izgoneste pe roaba si pe fiul ei, caci fiul roabei nu va mosteni impreuna cu fiul femeii slobode (Galateni4: 22-30.

 

Cei patru sute de ani de robie, al patrulea neam in timpul caruia samanta lui Avraam se va reantoarce din nou AICI, adica din nou la Domnul si la fagaduinta Lui au mare insemnatate. Unitatile acestea de masura a timpului au fost nu numai un fapt istoric, ele sunt un semn propfetic in planul de lucru al inteleptului Arhitect. Daca pentru samanta lui Avraam patru sute de ani, patru neamuri de om insemna sfarsitul robiei, izbavirea si reantoarcerea ei din nou la Domnul, asemanatoare insemnatate au multe declaratii asezate in volumul Scripturilor din care amintesc doar cateva: In ziua a PATRA Dumnezeu a facut prin cuvantul guri Sale cei doi luminatori care au primit stapanire peste intuneric, din ziua a PATRA intunericul de pe pamant a fost sub STAPANIREA LUMINII si ziua si noaptea: Dumnezeu a facut cei doi mari luminatori, si anume: luminatorul cel mai mare ca sa stapaneasca ziua, si luminatorul cel mai mic ca sa stapaneasca noaptea; a facut si stelele. Dumnezeu i-a asezat in intinderea cerului ca sa lumineze pamantul, sa stapaneasca ziua si noaptea si sa desparta lumina de intuneric. Dumnezeu a vazut ca lucrul acesta era bun. Astfel, a fost o seara, si apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ZIUA A PATRA.(Geneza1: 16-19). Vremea potopului a fost de PATRUZECI de zile, dupa patruzeci de zile ploaia sa oprit iar Noe a deschis fereastra corabiei: Ploaia a cazut pe pamant PATRUzeci de zile si PATRUzeci de nopti. (Fac.7:12). Potopul a fost PATRUzeci de zile pe pamant. Apele au crescut si au ridicat corabia, si ea s-a inaltat deasupra pamantului. (Fac.7:17). Dupa PATRUzeci de zile, Noe a deschis fereastra corabiei pe care o facuse. (Fac.8: 6). Pedeapsa pentru nelegiuirea parintilor se extinde in copii lor pana la al PATRULEA neam a celor ce urasc pe Domnul Dumnezeu: Sa nu te inchini inaintea lor si sa nu le slujesti; caci Eu, Domnul Dumnezeul tau, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea parintilor in copii, pana la al treilea si la al PATRULEA neam al celor ce Ma urasc, (Exod.20:5). "Domnul este incet la manie si bogat in bunatate, iarta faradelegea si razvratirea; dar nu tine pe cel vinovat drept nevinovat si pedepseste faradelegea parintilor in copii pana la al treilea si al PATRULEA neam. (Num.14:18). Pentru necredinta si pentru neascultare, poporul Israel a ratacit prin pustiu timp de PATRUzeci de ani: S-au intors de la iscodirea tarii dupa PATRUzeci de zile implinite. (Num.13:25). Si copiii vostri vor rataci PATRUzeci de ani in pustiu si vor ispasi astfel pacatele voastre, pana ce toate trupurile voastre moarte vor cadea in pustiu. (Num.14:33). Dupa cum in PATRUzeci de zile ati iscodit tara, tot asa, PATRUzeci de ani veti purta pedeapsa faradelegilor voastre; adica un an de fiecare zi: si veti sti atunci ce inseamna sa-Mi trag Eu mana de la voi. (Num.14:34). Copiii lui Israel umblasera PATRUzeci de ani prin pustiu pana la nimicirea intregului neam de oameni de razboi care iesisera din Egipt si care nu ascultasera de glasul Domnului. Domnul le-a jurat ca nu-i va lasa sa vada tara pe care jurase parintilor lor ca ne-o va da, tara in care curge lapte si miere. (Ios.5:6). Lazar prietenul lui Isus a fost inviat dupa PATRU zile de la moartea lui: Cand a venit Isus, a aflat ca Lazar era de PATRU zile in mormant. (Ioan.11:17). "Dati piatra la o parte", a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis: "Doamne, miroase greu, caci este mort de PATRU zile." (Ioan.11:39).

 

 Asa dar rascumpararea cuprindea eliberarea, platirea pretului corespunzator si reantoarcerea celui rascumparat si a propietatilor rascumparate din nou la propietarul original. Iata declaratia lui Dumnezeu despre eliberarea lui Israel din casa robiei platirea pretului corespunzator si conducerea lor, reantoarcerea lor din nou la Domnul, la propietarul original, de data aceasta la MUNTELE DOMNULUI, muntele Horeb unde Dumnezeu astepta si avea sa primeasca pe poporul Sau, aici avea sa se descopere, sa se faca cunoscut, sa vorbeasca personal poporului, sa faca cunoscut planul, gandul si taina voii Sale misterios asezata in volumul Legi si sa faca legamant cu copii lui Israel: Domnul a zis lui Moise si lui Aaron in tara Egiptului: "Luna aceasta va fi pentru voi cea dintai luna; ea va fi pentru voi cea dintai luna a anului. Vorbiti intregii adunari a lui Israel si spuneti-i: "In ziua a zecea a acestei luni, FIECARE OM SA IA UN MIEL DE FIECARE FAMILIE, un miel de fiecare casa. Daca sunt prea putini in casa pentru un miel, sa-l ia cu vecinul lui cel mai de aproape, dupa numarul sufletelor; sa faceti socoteala cat poate manca fiecare din mielul acesta. Sa fie un miel fara cusur, de parte barbateasca, de un an; veti putea sa luati un miel sau un ied. Sa-l pastrati pana in ziua a paisprezecea a lunii acesteia; si toata adunarea lui Israel sa-l injunghie seara. SA IA DIN SANGELE LUI si sa unga amandoi stalpii usii si pragul de sus al caselor unde il vor manca. Carnea s-o manance chiar in noaptea aceea, fripta la foc; si anume s-o manance cu azime si cu verdeturi amare. Sa nu-l mancati crud sau fiert in apa; ci sa fie fript la foc: atat capul, cat si picioarele si maruntaiele. Sa nu lasati nimic din el pana a doua zi dimineata; si, daca va ramane ceva din el pe a doua zi dimineata, sa-l ardeti in foc. Cand il veti manca, sa aveti mijlocul incins, incaltamintea in picioare si toiagul in mana; si sa-l mancati in graba; caci este pastile Domnului. In noaptea aceea, Eu voi trece prin tara Egiptului si voi lovi pe toti intaii nascuti din tara Egiptului, de la oameni pana la dobitoace; si voi face judecata impotriva tuturor zeilor Egiptului, Eu, Domnul. SANGELE VA VA SLUJI CA SEMN pe casele unde veti fi. EU VOI VEDEA SANGELE si voi trece pe langa voi, ASA CA NU VA VA NIMICI NICIO URGIE, atunci cand voi lovi tara Egiptului. Si pomenirea acestei zile s-o pastrati si s-o praznuiti printr-o sarbatoare in cinstea Domnului; s-o praznuiti ca o lege vesnica pentru urmasii vostri. Exodul12: 1-14.

 

Sangele mielului, adica viata mielului a fost pretul corespunzator gandit si hotarat de puternicul Rascumparator asezat cu multa intelepciune in planul si procesul rascumpararii. Chiar daca Israel inca nu intelegea taina mielului si nici insemnatatea sangelui acelui miel aplicat pe stalpi usi caselor in care locuiau ei, totusi in insemnatatea, in misterioasa valoarea a sangelui acelui miel Dumnezeu a salvat, a protejat poporul lui Israel de toata urgia si puterea mortii. Chiar daca Israel a fost salvat din moarte si scos afara din Egipt, din casa robiei, totusi Faraon a urmarit pe Israel pana la marea Rosie, efectul si terenul puteri lui se termina complect in fata apele misterioase ale acestei mari. In timpul nopti a iesit Israel din Egipt si tot in timpul nopti a trecut prin Marea Rosie, numai dincolo de taina acestei mari Israel este complect izbavit de Faraon si jugul robiei lui, numai dincolo de Marea Rosie Moise si copiii lui Israel au cantat Domnului cantarea izbavirii. Dumnezeu in planul Sau hotarase un anumit loc unde urma sa primeasca in prezenta Sa pe copiii lui Israel, locul acela numit “AICI LA MINE”, asa dar in luna a treia dupa iesirea lor din tara Egiptului, copiii lui Israel au ajuns in ziua aceea in pustiul Sinai. Dupa ce au plecat de la Refidim, au ajuns in pustiul Sinai si au tabarat in pustiu. Israel a tabarat acolo, in fata muntelui. Moise s-a suit la Dumnezeu. Si Domnul l-a chemat de pe munte, zicand: "Asa sa vorbesti casei lui Iacov si sa spui copiilor lui Israel: "Ati vazut ce am facut Egiptului si cum v-am purtat pe aripi de vultur SI V-AM ADUS AICI LA MINE. Acum, daca veti asculta glasul Meu si daca veti pazi legamantul Meu, veti fi ai Mei dintre toate popoarele, caci tot pamantul este al Meu. Imi veti fi o imparatie de preoti si un neam sfant. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel."(Exod 19: 1-6). M-am coborat ca sa-l izbavesc din mana egiptenilor si sa-l scot din tara aceasta si sa-l duc intr-o tara buna si intinsa, intr-o tara unde curge lapte si miere, si anume, in locurile pe care le locuiesc canaanitii, hetitii, amoritii, ferezitii, hevitii si iebusitii. Iata ca strigatele israelitilor au ajuns pana la Mine si am vazut chinul cu care ii chinuiesc Egiptenii. Acum, vino, Eu te voi trimite la faraon, si vei scoate din Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel." Moise a zis lui Dumnezeu: "Cine sunt eu, ca sa ma duc la faraon si sa scot din Egipt pe copiii lui Israel?" Dumnezeu a zis: "Eu voi fi negresit cu tine; si iata care va fi pentru tine semnul ca Eu te-am trimis: DUPA CE VEI SCOATE PE POPOR DIN EGIPT, VETI SLUJI LUI DUMNEZEU PE MUNTELE ACESTA."Exod3: 8-12. : Moise pastea turma socrului sau, Ietro, preotul Madianului. Odata a manat turma pana dincolo de pustiu si a ajuns la MUNTELE LUI DUMNEZEU, LA  HOREB. (Exod.3:1) El s-a sculat, a mancat si a baut; si, cu puterea pe care i-a dat-o mancarea aceasta, a mers patruzeci de zile si patruzeci de nopti pana la MUNTELE LUI DUMNEZEU, HOREB. (1Reg.19:8). Ei au plecat de la MUNTELE DOMNULUI si au mers trei zile; chivotul legamantului Domnului a pornit inaintea lor si a facut un drum de trei zile, ca sa le caute un loc de odihna.(Numeri10:33). Adu-ti aminte de ziua cand te-ai infatisat inaintea Domnului Dumnezeului tau, LA HOREB, cand Domnul mi-a zis: "Strange poporul LA MINE! Caci vreau sa-i fac sa auda cuvintele Mele, ca sa invete sa se teama de Mine tot timpul cat vor trai pe pamant; si sa invete si pe copiii lor sa le pazeasca." (Deut.4:10). Domnul Dumnezeul nostru a incheiat cu noi UN LEGAMANT LA HOREB. (Deut.5:2). Si Domnul a zis lui Moise: "Du-te la popor, sfinteste-i, azi si maine, si pune-i sa-si spele hainele. Sa fie gata pentru a treia zi; caci a treia zi Domnul SE VA COBORI, IN FATA INTREGULUI POPOR, pe muntele Sinai. Moise a scos poporul din tabara, SPRE INTAMPINAREA LUI DUMNEZEU, si s-au asezat la poalele muntelui. Muntele Sinai era tot numai fum, pentru ca Domnul Se coborase pe el IN MIJLOCUL FOCULUI. Fumul acesta se inalta ca fumul unui cuptor, si tot muntele se cutremura cu putere. Trambita rasuna tot mai puternic. Moise vorbea, si Dumnezeu ii raspundea cu glas tare. Exodul19: 10,11. 17-19.

 

Israel a fost scos, din Egipt prin voia si hotararea lui Dumnezeu, prin bratul puterii Lui, in baza fagaduintei facuta lui Avraam. Israel nu a fost rascumparat in baza si puterea Legi, Israel nu cunostea inca pe Domnul si nici Legea Lui, faptele poporului lui Israel facute in casa robiei nu au fost folositoare in procesul rascumparari lor. Iata ca Dumnezeu nu tinea in socoteala starea spirituala, pacatele si necunostinta lor fata de adevaratul si singurul Dumnezeu care facuse un legamant cu stramosul lor, cu parintele lor Avraam. Eliberarea lor finala sa facut in valoarea si meritul sangelui mielului care a fost aplicat de fiecare om, de fiecare cap de familie pe stalpi usi casei unde locuiau ei. Este foarte evident ca fiecare individ, fiecare cap de familie, TOTI, TOT POPORUL LUI ISRAEL au implinit, au fost ascultatori de porunca lui Dumnezeu data robului Sau Moise: Eu voi trece prin tara Egiptului si voi lovi pe toti intaii nascuti din tara Egiptului, de la oameni pana la dobitoace; si voi face judecata impotriva tuturor zeilor Egiptului, Eu, Domnul. SANGELE VA VA SLUJI CA SEMN pe casele unde veti fi. EU VOI VEDEA SANGELE si voi trece pe langa voi, ASA CA NU VA VA NIMICI NICIO URGIE, atunci cand voi lovi tara Egiptului. Daca un singur om, daca o singura familie nu aplica sangele mielului pe stalpi casei lor cu siguranta erau nimiciti de urgia trimisa de Dumnezeu. Deasemenea daca un singur membru al oricarei familii nu se gasea INAUNTRUL CASEI sigilata cu sangele mielului era nimicit de urgiile trimise de Domnul impotriva Egiptului.

 

 Trebuie sa mentionez adevarul acesta important unde TOTI copiii lui Israel au facut cum poruncise Domnul astfel incat nici macar unul singur nu a ramas in Egipt, TOTI, TOT POPORUL LUI ISRAEL a fost scos, izbavit, rascumparat din casa robiei din tara Egiptului conform promisiuni Domnului unde zice: Eu voi impietri inima lui faraon, si Imi voi inmulti semnele si minunile in tara Egiptului. Totusi, faraon n-are sa v-asculte. Apoi Imi voi intinde mana asupra Egiptului si voi scoate din tara Egiptului ostile Mele, pe poporul Meu, pe copiii lui Israel, prin mari judecati. Egiptenii vor cunoaste ca Eu sunt Domnul, cand Imi voi intinde mana asupra Egiptului si cand voi scoate din mijlocul lor pe copiii lui Israel." Moise a chemat pe toti batranii lui Israel si le-a zis: "Duceti-va de luati un miel pentru familiile voastre si injunghiati Pastile. Sa luati apoi un manunchi de isop, sa-l inmuiati in sangele din strachina si sa ungeti pragul de sus si cei doi stalpi ai usii cu sangele din strachina. Nimeni din voi sa nu iasa din casa pana dimineata. Cand va trece Domnul ca sa loveasca Egiptul, si va vedea sangele pe pragul de sus si pe cei doi stalpi ai usii, Domnul va trece pe langa usa si nu va ingadui Nimicitorului sa intre in casele voastre ca sa va loveasca. Si copiii lui Israel au plecat si au facut cum poruncise Domnul lui Moise si lui Aaron; ASA AU FACUT. Si, dupa patru sute treizeci de ani, tocmai in ziua aceea, TOATE ostile Domnului au iesit din tara Egiptului. TOTI copiii lui Israel AU FACUT cum poruncise Domnul lui Moise si lui Aaron; asa au facut. Si chiar in ziua aceea, Domnul a scos din tara Egiptului pe copiii lui Israel, dupa ostile lor. Exodul 7: 3-5,12: 21-23,28,41,50,51.

 

 Iata efectul puternic al rascumparari, iata mana puternica, mana puternica a DOMNULUI (a Salvatorului), mana puternica a Rascumparatorului. DOMNUL a rascumparat pe Israel, poporul Sau, fiul Sau, intaiul Lui nascut, TOT POPORUL, TOTI COPIII LUI ISRAEL au fost scosi din Egipt de sub jugul robiei lui Faraon si TOTI copiii lui Israel au fost condusi de Domnul pana la Muntele Domnului, muntele Horeb unde Domnul ia primit LA EL in maretia prezentei Lui departe de influenta si puterea Egiptului. Poporul lui Israel ajuns aici LA DOMNUL este cu adevarat POPORUL RASCUMPARAT, cu toate caci toti copiii lui Israel au fost rascumparati adica scosi din Egipt trecuti prin marea Rosie calauziti si protejati de norul slavei Domnului, pana la muntele Domnului, totusi din tot poporul rascumparat deja numai doi oameni au intrat in tara Canaanului. Rodul necredintei si al neascultari poporului lui Israel sa maturizat dupa rascumpararea lor, dupa ajungerea lor la Domnul, dupa experienta mareata de la muntele Domnului, dupa revelatia Domnului si dupa primirea Legi. Tot Israelul a fost rascumparat, rascumpararea lor a fost facuta prin maretia bratului Domnului, prin vrednicia sangelui mielului cel junghiat, rascumpararea lor nu reflecta nici cel mai mic merit al poporului lui Israel. Dar mostenirea chemari si a fagaduintelor lui Dumnezeu a urmat sa fie deplin implinite numai pentru oameni rascumparati care prin credinta si ascultare au continuat umblarea lor cu Domnul Dumnezeu intrand in tara cea mai minunata, tara promisa Aleluia! Prin harul si voia Domnului vom continua sa ne bucuram de bogatia harului lui Dumnezeu descoperit ACUM prin Isus Hristos Domnul nostru in volumul maret al rascumpararii in cuprinsul capitolului urmator. Pentru mai multe scrieri despre acest tainic subiect IN EL AVEM va rog vizitati:             Cu multa stima si respect David Ilea  

 

 

Other Writings in This Series:

Capitolul 1
Capitolul 2
Capitolul 3
Capitolul 4
Capitolul 5
Capitolul 6
Capitolul 7
Capitolul 8
Capitolul 9
Capitolul 10
Capitolul 11
Capitolul 12
Capitolul 13
Capitolul 14
Capitolul 15
Capitolul 16
Capitolul 17