Pe cand era el in Locuinta mortilor,si a ridicat ochi in sus, a vazut de departe pe Avraam si pe Lazar in sanul lui.Majoritatea predicatorilor mai ales cei traditionali din vremea aceasta, vorbind din pilda aceasta, obisnuiesc sa descrie pe omul bogat ca un symbol pentru toti oameni care refuza sa l primeasca pe Isus ca Mantuitor personal.Si daca se intampla sa moara in aceasta stare de necredinta vor ajunge negresit in chinul si tortura iadului etern. Lazar este prezentat ca unul care reprezinta pe toti aceia care prin libera lor alegere, au ales sa creada in Isus ca Mantuitor personal, si daca vor avea harul sa moara tot in aceasta stare de credinta, vor ajunge dupa moarte in cer sau raiul lui Dumnezeu. Dupa parerea celor multi, sanul lui Avraam este cerul sau raiul lui Dumnezeu.O astfel de afirmatie nu are suport Biblic, niciunde in Sfantul Script nu gasim scris ca, sanul lui Avram este cerul lui Dumnezeu. Daca sanul lui Avram reprezinta cerul sau raiul lui Dumnezeu, atunci inseamna ca cerul sau raiul a aparut numai dupa moartea lui Avraam, iar toti oameni lui Dumnezeu care au murit inainte de Avraam, au sfarsit in iadul etern, pentru ca cerul era in constructie si inca nu primea vizitatori.

Expresia aceasta: Sanul lui Avraam ne vorbeste despre locul cel mai important, cel mai onorat, locul de cinste, de protectie de o partasie intima, si locul unde poti deveni parte in toate binecuvintarile pe care Avraam le are in sanul lui, in pieptul lui, chear in inima lui adica in omul launtric.Expresia aceasta e folosita in viata poporului lui Israel inca din cele mai indepartate vremi.Cuvantul san se gaseste in Biblie de peste 40 de ori si in majoritatea cazurilor se refera la sanul, pieptul sau sani fiintei umane. Nevasta care se odihneste la sanul tau, sau prietenul tau pe care l iubesti ca pe tine insuti ….Deuteronomul 13:6 Femeia cea mai gingasa va privi fara mila barbatul care se odihneste la sanul ei, pe fiul si pe fica ei ….Deuteronomul 28:56.Aici gasim odihna unei sotii la sanul sotului ei si odihna unui sot la sanul sotiei lui. Odihna aceasta ne spune de pacea, linistea, protectia, partasia intima in tot ce o persoana este si in tot ce are. Deci SANUL este locul cel mai apropiat, este locul cel mai intim, locul de cinste si onoare a unui sot pentru sotia sa, sau a unui tata pentru fiul sau, a unei mame pentru fica ei, a unui om pentru prietenul lui. 

In timpul Domnului Isus expresia aceasta se folosea foarte des, mai ales cand un om bogat dadea o cina prietenilor lui, in timpul cinei locul langa omul bogat, care dadu se cina era rezervat pentru cel mai apropiat prieten, uneori prietenul cel mai apropiat se rezema cu capul pe pieptul sau, pe sanul prietenului sau care dadu se cina, aratand prin aceasta partasia intima in toate bunurile si binecuvantarile prietenului sau. In Ioan 13:23 gasim scris ca, in timpul unei cine, un ucenic al lui Isus, acela pe care l iubea Isus, statea rezemat cu capul pe sanul lui Isus. In cazul acesta, ucenicul a ocupat locul cel mai de cinste, locul de onoare, locul langa Isus chiar in sanul lui Isus. Despre Isus gasim scris ca este in sanul Tatalui…Ioan 1:18.Deci fiecare fiinta omeneasca are un san, si fiecare om are ceva in sanul lui, fie binecuvintari fie faradelegi si lucruri rele. Nu te grabi sa te manii in sufletul tau, caci mania locuieste in sanul nebunilor …Eclesiastul 7:9.Acestea sunt doar cateva din cele peste 40 de scripturi, unde gasim cuvantul san, in nici una din acestea versete nu gasim scris ca sanul lui Avraam este cerul sau raiul lui Dumnezeu. 

In istorisirea acestei pilde Isus ne arata locul de cinste, de onoare, pe care il avea bogatul in sanul lui Avraam, bogatul fiind unul din urmasi lui Avraam. Dar dupa moartea bogatului si a lui Lazar, o schimbare radicala are loc, o schimbare neasteptata negandita de cei doi oameni, unde bogatul se trezeste deodata intr un loc foarte departe de sanul binecuvantarilor lui Avraam, departe de masa bogata la care el defapt petrecuse toata viata lui, da departe aici, in chinul instrainari de tot ce odata fusese o viata de belsug si veselie. Lazar la randul lui dupa moartea sa, a fost dus de ingeri (mesageri) intr un loc nemeritat,necastigat de el insusi, un loc pe care el nu l alesese niciodata, un loc pe care la dorit (Si dorea mult sa se sature cu firimiturile care cadeau de la masa bogatului) dar nu a avut cum sa ajunga acolo Deaceea Isus ne spune caci Lazar a fost dus de alti, da el a fost dus de ingeri in locul acela, adica in sanul lui Avraam. Sanul lui Avraam nu este si nu reprezinta raiul lui Dumnezeu, cum teologi traditionali vor sa ne spuna.In raiul lui Dumnezeu si Avraam vrea sa intre, sunt foarte sigur ca Avraam stie mult mai mult despre raiul lui Dumnezeu.Stie prin cine se intra acolo mai bine decat toti intelepti sistemului religios. Daca macar pentru un scurt timp, toti intelepti firii pamantesti ar pune intelepciunea lor la o parte, si ar intreba pe Avraam, daca el este sau el reprezinta raiul lui Dumnezeu, cred eu ca Avraam ca un tata al nostru al tuturora poate ca ar zice: daca voi nu intelegeti vocea literei cum veti intelege vocea Duhului. Litera ne spune ca Dumnezeu ia fagaduit lui Avraam mostenirea vieti vesnice, deci si Avraam trebuia sa intre el insusi in mostenirea vieti neperitoare. Deci Avraam nu are cum sa fie el insusi viata vesnica, din moment ce si el are nevoie sa intre in mostenirea vieti vesnice. 

Ce Dumnezeu a pus in sanul lui Avraam este FAGADUINTA mosteniri vieti eterne.Dumnezeu nu a ales pe Avraam fiind impresionat de calitatile si caracterul lui, El a ales pe Avraam dupa buna Sa placere, potrivit cu voia Sa aratata in planul veacurilor. Tot potrivit cu hotararile Sale facute inainte de intemeierea lumi, a asezat in sanul lui Avraam unele promisiuni care vor afecta tot neamul omenesc.In cartea Geneza gasim cateva din maretele promisiuni facute lui Avraam, si acestea nu din cauza lui Avraam, ci din cauza dragostei lui Dumnezeu pentru intreg neamul de oameni. Dumnezeu promite lui Avraam o tara, un tinut foarte mare, care sa fie a lui si a semintei lui dupa el.Apoi in tinutul acela Dumnezeu promite ca va face din Avraam un neam mare si binecuvantat,ca va avea un nume mare si va fi o binecuvantare. Apoi Dumnezeu promite lui Avraam foarte misterios motivul promisiunilor aratate mai sus: Ca in el va binecuvanta toate familile pamantului.Apostolul Pavel inspirat de Duhul scrie fratilor din Roma:Hristos a fost in adevar un slujitor al taierii imprejurca sa dovedeasca credinciosia lui Dumnezeu si sa intareasca fagaduintele date parintilor.Rom 15:8.Pavel ne spune ca un motiv principal pentru care venise Hristos era tocmai sa intareasca, sa garanteze, sa aduca la implinire fagaduintele facute parintilor. Cine sunt parinti si care sunt fagaduintele? Asa gasim scris in Fapte 7:32 Eu sunt Dumnezeul parintilor tai Dumnezeul lui Avraam Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov….Acestia deci sunt parinti, cand bogatul se adreseaza lui Avraam el zice parinte Avraame, aratand prin aceasta ca si el se considera un fiu a lui Avraam, ca unul care se cobora din Avraam. 

Care totu si sunt fagaduintele?  Aici cred ca trebuie sa ne pregatim pentru o adancire in apele Adevarului, sa rugam pe Dumnezeu sa ne deschida El ochi spirituali, sa vedem ce numai prin lumina adevarului se poate vedea. Asa gasim scris in Galateni 3:14Pentru ca binecuvantarea vestita lui Avraam sa vina peste Neamuri in Hristos Isus asa ca prin credinta noi sa primim Duhul fagaduit. Dupa forma literara a celor scrise, nu vom gasi nici unde in Vechiul Testament ca Dumnezeu a promis lui Avraam Duhul ca mostenire. Pamant da,inmultire da, un nume mare da, binecuvantari da …dar Duhul? Sa privim cu atentie la una din promisiuni, in Geneza 13:15 citim:  Caci toata tara pe care o vezi ti o dau tie si semintiei tale in veac.Prin lumina adevarata putem intelege ca aceasta fagaduinta merge mult mai departe decat ce vazuse Avraam cu ochi lui pamantesti. Promisiunea e facuta lui Avraam si semintiei lui pentru totdeauna. Aceasta e prima promisiune unde Dumnezeu promite omului in mod direct mostenirea vieti vesnice.Pentru ca Avraam sa mosteneasca el personal aceasta tara pentru totdeauna sau pentru vesnicie avea nevoie de o viata vesnica. A ajuns Avraam sa mosteneasca el personal fagaduinta facuta lui si semintiei lui? Sa ascultam ce ne spune martirul Stefan unde zice: Fapte 7:3,5 Iesi din tara ta si din familia ta si du te in tara pe care ti-o voi arata. Din tara aceea nu ia dat nimic in stapanire nici macar o palma de loc ci ia fagaduit ca I-o va da in stapanire lui si semintiei lui dupa el macar ca nu avea nici un copil.Vedem deci foarte clar ca Dumnezeu nu ia dat nimic in stapanire din tara promisa in timpul vietii lui pamantesti. Promisiunea mostenirii era la viitor pentru el si pentru semintia lui dupa cum gasim scris: Prin credinta Avraam cand a fost chemat sa plece intr un loc pe care avea sa l ia ca mostenire, a ascultat si a plecat fara sa stie unde se duce. Prin credinta a venit el si sa asezat in tara fagaduintei ca intr o tara care nu era a lui, si a locuit in corturi ca si Isaac si Iacov care erau impreuna mostenitori cu el ai aceleasi fagaduinte.Caci el astepta cetatea care are temelii tari, al carei mester si ziditor este Dumnezeu.In credinta au murit toti acestia fara sa fi capatat lucrurile fagaduite ci doar le au vazut si le au urat de bine de departe,marturisind ca sunt straini si calatori pe pamant. Evrei 11:8-13.Vedem dar ca Avraam, Isaac si Iacov nu sau limitat la tara aceea pamanteasca si trecatoare, ei nu si au zidit case de locuit, ci au locuit in corturi, marturisind prin aceasta, ca ei defapt erau in asteptarea impliniri fagaduintei, unde Dumnezeu le pregatise o cetate vesnica, a carei ziditor era chear El, si pentru ca sa mosteneasca aceea cetate vesnica vor primi viata vesnica. 

Asa dar mostenirea vieti vesnice a ramas doar o fagaduinta, pe care in timpul vieti lor pamantesti nu o mostenisera, ci au marturisit ca inca sunt straini si calatori in cautarea, sau asteptarea mosteniri vieti vesnice. Pentru aceasta veni Hristosul Unsul lui Dumnezeu sa aduca la implinire mareata fagaduinta facuta lui Avraam si semintiei lui dupa cum zice in alta parte Apostolul Pavel: Si acum sunt dat in judecata pentru nadejdea fagaduintei pe care a facut o Dumnezeu parintilor nostri,si a carei implinire o asteapta cele douasprezece semintii ale noastre care slujesc necurmat lui Dumnezeu. Si anume ca Hristosul trebuie sa patimeasca si ca dupa ce va fi cel dintai din invierea mortilor va vesti lumina norodului si Neamurilor.Fapte 26.Pline de mister sunt cuvintele rostite de Isus in Ioan 10: 7-10Adevarat, adevarat va spun ca Eu sunt usa oilor toti ceice au venit inainte de Mine sunt hoti si talhari dar oile n au ascultat de ei. Eu sunt usa. Daca intra cineva prin Mine va fi mantuit va intra si va iesi si va gasi pasune.Hotul nu vine decat sa fure sa injunghie si sa prapadeasca.Eu am venit ca oile sa aiba viata si s o aiba din belsug.Omul Isus stand intr o zi in mijlocul celor religiosi, declara cu certitudine ca toti cei veniti inaintea Lui sunt hoti si talhari.Credem oare ca in grupul acesta de hoti si talhari Isus include chiar si oameni credintei: Abel, Enoh,Noe, Avraam, Moise, Ghedeon …si toti ceilalti care au fost laudati pentru credinta lor? Credem noi oare ca tot in grupul acesta Isus include fondatori religiilor rasaritene cum erau: Hinduismul, Budismul …si toate celelalte care se formasera inainte de Isus? Cum se face oare ca Isus declara pe toti acestia hoti si talhari?Da Isus declara cu putere si autoritate ca, oricine nu intra pe usa in staulul oilor, ci sare pe alta parte este hot si talhar. Apoi tot El le zice Eu sunt usa oilor. Eu am venit ca oile sa aiba viata. Isus le a spus acestea cuvinte mai mult in pilde dar cei din jurul Lui nu au inteles despre ce le vorbea.Este numai prin harul maret unde perdeaua intunericului este data la o parte si putem privi si intelege misterul acestor cuvinte vorbite atunci de Isus. 

Orice om cu orice mesaj ar avea, daca nu aduce viata nemului de oameni, este considerat de Isus hot si talhar. Toti ceice venisera inainte de Isus sunt considerati de Isus hoti si talhari, pentru ca revelatia si mesajul lor a adus oilor sau neamului omenesc dor moarte. Ei au adus omeniri invataturi marete, filosofii inspirate, legi minunate si porunci drepte, dar nici unul din ei nu avea viata vesnica, mai intai pentru el si apoi sa o daruiasca omeniri. Nici unul din ei nu a intrat pe usa vieti nemuritoare, caci usa era Hristosul lui Dumnezeu si El nu fusese descoperit si daruit omenirii in timpul lor. Toti inainte de Hristos, mai mult sau mai putin s au folosit de slujba Legi sau a literei care vestea si aducea condamnare si moarte pentru oile lumi ratacite in pacat si n intuneric. Hotul sau celce nu intra pe usa (viata vesnica ) nu vine decat sa fure sa injunghie si sa aduca la urma moarte pentruca nu a intrat prin usa care este Isus Hristos Domnul ca sa optina viata, si nu poate darui altora viata daca nu o are pentru el insusi.Isus declara:In adevar dupa cum Tatal invie morti si le da viata, tot asa si Fiul da viata cui vrea.Caci dupa cum Tatal are viata in Sine,tot asa a dat si Fiului sa aiba viata in Sine.Trebuie amintit aici ca moartea nu este o fagaduinta a lui Dumnezeu data omenirii, moartea a venit in lume prin pacat. Omul pamantesc a trebuit sa guste moarte mai intai si apoi sa primeasca fagaduinta lui Dumnezeu viata vesnica. Dumnezeu in planul sau maret, a hotarat ca omul mai intai sa guste moartea si apoi si pentru todeauna sa aiba viata. Mai intai sa sa fie ratacit in intuneric, ca apoi si pentru totdeauna sa se regaseasca in lumina, mai intai sa fie inselat si instrainat prin minciuna, ca apoi sa fie slobod si apropiat de Tatal pentru totdeauna prin Adevar. Asa dar fagaduintele lui Dumnezeu nu au fost: moartea,intunericul si minciuna acestea au fost ca niste unelte in mana Maretului Creeator dupa care fagaduintele lui Dumnezeu sa fie vazute, cunoscute si appreciate de om la adevarata lor valoare,cum zice scriptura in alta parte: Dumnezeu a inchis pe toti oameni in neascultare, ca sa aiba indurare de toti, daca oameni nu gustau rodele neascultari mai intai cum puteau sa cunoasca si sa valorifice bogatia indurarilor lui Dumnezeu.

Asa dar si in vreme noastra, toti ceice vestesc cu pasiune moartea si intunericul, la care mai adauga si produsul minti omenesti cuvantul etern …moartea eterna,pedeapsa eterna si intunericul etern sunt hoti si talhari, ei nu intra pe poarta, ei nu agreeaza cu fagaduinta Tatalui unde Tatal promite VIATA ETERNA pentru toata omenirea unde zice: TOATE FAMILIILE PAMANTULUI VOR FI BINECUVANTATE IN SAMANTA TA. Sfantul Script nu recunoaste teologia fabricata de mintea firii pamantesti, nicaieri in toata Biblia nu este scris aceasta expresie: MOARTE ETERNA, iata ce declara prin Duhul omul lui Dumnezeu: Caci trebuie ca El sa imparateasca pana va pune pe toti VRASMASI sub picioarele Sale. Vrasmasul cel din urma care va fi nimicit va fi MOARTEA.1Corint 15:25,26.Dragi mei moartea nu este o fagaduinta ea este vrasmasul intregi omeniri si slava Domnului ca moartea ne este eterna, moartea e ultimul vrasmas care va fi nimicit. Tot prin lumina Duhului aflam cum moartea va fi nimicita: Si dupa cum toti mor in Adam, tot asa toti vor invia in Hristos. Unde toti au murit in Adam, lipsea viata pentruca niciunul nu poseda viata, tot asa unde toti au viata in Hristos lipseste moartea, pentru ca toti sunt inviati in Hristos, cand ultimul om muritor, da chiar ultimul, vine pe poarta vieti nemuritoare, da atunci moartea este nimicita sau cum zice tot scriptura:  Cand trupul acesta supus putrezirii se va imbraca in neputrezire si trupul acesta muritor se va imbraca in nemurire,atunci se va implini cuvantul care este scris:MOARTEA A FOST INGHITITA DE BIRUINTA. 

Toti oameni Vechiului Legamant, cu toate ca au lasat in istoria omenirii urme care nu pot fi sterse, au murit in credinta, fara sa primeasca lucrurile fagaduite (viata vesnica ).Isus a privit tot norul de oameni veniti inainte de venirea lui, si a vazut caci nici unul din ei, nu poseda viata nemuritoate, si nu au putut sa dea omenirii salvare de sub grueul jug al morti. Chiar Legea data prin Moise a fost o slujba aducatoare de moarte si condamnare. Isus este primul si singurul om prin care Dumnezeu implineste fagaduinta data parintelui Avraam Isus a venit in puterea vietii nemuritoare, a vietii din belsug indeajuns pentru El si indeajuns pentru tot neamul omenesc din toate veacurile Aleluia! Istoria ne spune si ne dovedeste ca oameni cu renume sunt morti si mormintele lor sunt printer noi: Confiucius e mort, Buda e mort, Mahomed e mort,Avraam e mort, Moise e mort,David e mort si multi alti inca neamintiti aici dar Isus, Hristosul lui Dumnezeu El VIATA ETERNA este viu pentru totdeauna si asa sunt toti care intra pe poarta primind fagaduinta Tatalui VIATA ETERNA cum declarase tot El atunci 2000 de ani in urma: Eu sunt invierea si viata Cine crede in Mine chear daca ar fi murit va trai.Si oricine traieste si crede in Mine nu va muri nici odata. CREZI LUCRUL ACESTA? .

Asa dar Isus a venit sa implineasca fagaduinta, aducand viata vesnica, si tot odata sa aduca un sfirsit robiei si puteri morti …Si tocmai de aceia este El mijlocitorul unui legamant nou pentruca prin moartea Lui pentru rascumpararea din abaterile faptuite sub legamantul dintai,ceice au fost chemati,sa capete VESNICA MOSTENIRE care le a fost fagaduita. Asa dupa cum pentru o mostenire vesnica e nevoie de o viata vesnica tot asa pentru o viata vesnica e nevoie de lucrarea bogata si plina de slava a eternului Duh. Isus a fost inviat in viata neperitoare prin Duhul lui Dumnezeu. Si daca Duhul Celui ce a inviat pe Isus dintre cei morti locuieste in voi Cel ce a inviat pe Hristos Isus din morti va invia si trupurile voastre muritoare din pricina Duhului Sau care locuieste in voi.Pana la Avraam Dumnezeu a folosit multi indivizi care au fost randuiti pentru cei din casa lor si pentru cei din generatia lor, dar cand cheama pe Avraam, in omul acesta Dumnezeu desopera planul Sau cu privire la intreg neamul omenesc, un plan de binecuvantare, de salvare si mostenire a vieti neperitoare. Nu in saminta lui Abel sau Enoh sau a lui Noie a facut Dumnezeu promisiunea, ci in samanta lui Avraam trebuie sa fie binecuvintate toate familile pamantului. Nu ne ajunge nici spatiul nici timpul sa vorbim indeajuns despre toate fagaduintele pline de dragostea lui Dumnezeu facute lui Avraam si semintiei lui. Semintia lui Avraam e una singura si e Hristosul marele Pastor al oilor, si aceasta semintie e formata la randul ei din mai multi membri activi, toti fii ai Dumnezeului cel viu dupa Galateni 3:16 1Corint 12:12.Cand Avraam a primit acestea fagaduinte el a crezut pe Dumnezeu ca ce El promite va si face.Intarit in aceasta credinta in puterea dragostei lui Dumnezeu Avraam lea adunat pe toate la sanul sau, si in rabdare el a asteptat implinirea fagaduintelor facute lui si semintiei lui cum descrie apostolul in Rom 4:16-21.Sanul lui Avraam inseamna ceia ce Avraam a adunat in sanul lui, mai intai fagaduintele, si apoi credinta cu care le a crezut, si in care credinta a asteptat cu rabdare implinirea lor, crezand cu tarie in putere dragostei lui Dumnezeu, ca ce El promite poate sa si implineasca. A fi in sanul lui Avraam inseamna a fi partas fagaduintelor, partas credintei lui Avraam si rabdari in care el a asteptat deplina implinire a fagaduintei Tatalui VIATA ETERNA. 

Other Writings in This Series: