Home
WRITINGS
SCRIERII
POEMS
POEZII
LINKS
CONTACT
SITE MAP

Legea Circularitati

PILDA ACEASTA NASTEREA LUI ISUS Casatoria Cereti, Cautati, Bateti Moartea & Invierea Legea Circularitati Incapacitatea umana Despre Alegere

LEGEA  circularitati

 

Isus va tortura Miliarde pentru totdeauna?

Cum oamenii sunt mântuiți

Legea Circularitati

                                                                                              J. Preston Eby

 

Domnul nostru Isus Hristos este Creatorul și Susținătorul tuturor lucrurilor și a tuturor oamenilor. El face sau permite tot ceea ce se face în cer sau pe pământ. Daca o suta de miliarde de fiinte umane neajutorate sunt torturate, inseamna ca Isus face aceasta. Satan a adus suferința și moarte intregii rase umane. Deci, daca chinul etern este adevarat, atunci Isus Hristos v-a tortura vesnic toata rasa umana, cu exceptia la o mica mana de oameni care vor fi mantuiti. Intr-o ora, intr-un iad fierbinte si mistuitor, Domnul nostru va provoca mai multa durere si agonie peste fiecare persoana decat Satan a provocat aceasta toata viata acelei persoane.

Daca tortura aceasta va tine etern, atunci fiecare persoana nemantuita va suferi mai mult decat au suferit toti oameni care vre-o data au trait pe pamant. Gândește-te la aceasta! Miliarde au suferit dureri oribile pentru ore, zile, săptămâni, luni și ani, perioada in care acestia erau în viață. Și totuși, după ce mor, fiecare persoană nemântuită va suferi mai multa agonie decât toate suferințele intregi rase umane puse împreună de la Adam până acum. Acest lucru este atât de oribil, așa de înspăimântător, încât este dificil pentru mințile noastre să înțeleagă. Cu excepția lui Satana însuși, Faraon, Nero, și Hitler au fost printre cei mai oribili ucigașii de oameni pe care această lume ia cunoscut vreodată. Cu toate acestea, doctrina torturii eterne face pe Isus de un milion de ori mai vicios și mai răzbunător decât acestia trei la un loc. Tu vezi, acestia criminali brutali au ucis victimele lor. Moartea a adus alinare dulce într-un moment de timp. Cu toate acestea, acel Om din Galileea, acel Om pe care il iubim, il laudam si ne inchinam, acel Om care ne-a învățat că trebuie să ne iertăm 490 de ori pe zi, Omul acela care ne-a spus că trebuie să iubim pe vrăjmașii noștri și să binecuvântam pe ceice ne blastama, Omul acela care a murit pentru toți oamenii, nu va ierta niciodată pe oricine, pe orice om care L-a respins în această viață fragilă, sau, încă si mai rău, care pur și simplu nu a reușit să creadă în El în acest timp scurt. În loc s-ai tortureze pentru un sezon, pentru o vreme și apoi sa termine suferința lor cu moartea, El îi va tortura pentru toată eternitatea.

Chiar cei mai dificili, mai cruzi, cei mai brutali oameni nu poate tortura pe semeni lor pentru mai mult de două sau trei ore, fără a slabi, fara a fi epuizati si chiar bolnavi (a se vedea Cartea Fox Martirilor). Cu toate acestea, liderii creștini învață că Domnul nostru va tortura victimele Lui de-a lungul veacurilor nesfârșite. Scriptura descoperă faptul că Isus Hristos este cel mai amabil, persoana cea mai miloasa și mai milostiva pe care această lume a cunoscut-o vreodată. Îndurarea Lui ține în veci, sau la toate generațiile timpului. Doctrina chinului etern înfățișează ca El este cel mai oribil monstru, cel mai bestial, brutal, cea mai cruda, mai vicioasa Persoana, pe care această lume a cunoscut-o vreodată. Guvernele acestei lumi, conduse de oameni neregenerati, pun rebeli lor în închisori, iar pe infractorii cei mai rai Ii dau prada morti. Dar Domnul nostru Isus Hristos, Creatorul și Mântuitorul lumii, va tortura fără milă pe cei care-l jignesc la gradul cel mai hidos și de neînțeles.

Cu siguranță, această doctrină păgână și Romana a chinului etern nu-l slăveste pe EL! Unul dintre teologii din Biserica Angliei (Jeremy Taylor) vorbeşte despre soarta celor răi în următorii termeni: "în iad toate simturile si organele vor fi atacate pentru totdeauna cu propriile lor si cele mai iscusite suferinte. Suntem uimiti de neomenescul Phalaris care a prăjit oameni în cazanul lui de aramă, dar aceasta a fost o bucurie în comparaţie cu iadul." Şi aici este ceea ce a spus Evanghelistul renumit, C. H. Spurgeon, pe aceeaşi temă: "este foc real în iad. Corpul va fi infasurat cu agonie; capul tau tormentat cu tirajuri de dureri; ochii tai iesiti afara din locasul lor; urechile torturate cu sunete odioase; pulsul tau se va zbate in angonie; organele tale trosnind in flacari; fiecare venă o cale pentru inaintarea focului; fiecare nerv o coarda pe care diavolul vesnic va canta diabolica melodie a iadului, plansul si vaietele nedescrise." Dacă aceasta ar fi adevărat, atunci aceasta este atât de groaznic că nu ar trebui să fie vorbit despre ea fara lacrimi si o inima franta.

Cum vorbeste mama unui criminal despre venirea executiei baiatului ei? Si totusi perspectiva ei este numai una data dealungul timpului şi aceasta in limitele fizice. Dacă oamenii cred cu adevarat aceasta, atunci atitudinea lor despre toate acestea dezvăluie că lor nu le pasa daca toata creatiunea arde vesnic. Adevărul este, NICI UNUL într-adevăr nu crede într-o eterna ardere in iad, dacă trebuie sa fie judecati dupa actiunile lor. Dacă ei ar vedea o persoană într-o clădire cuprinsa de flăcări, ei ar depune tot efortul pentru salvarea ei; ei ar plange si ar striga pentru ajutor; lor nu le-ar pasa ca intarzie de la locul de munca; ei nu s-ar linisti pana cand victima ar fi complect salvata. Si totusi, toti acestia, cei care predau chinul veşnic, pot petrece orele lor relaxati în faţa ecranului de televiziune, vizitand si ospatanduse cu mancari bogate cu prieteni lor, petrec zile intregi in chempuri, vacante, pescuiesc si joaca diferite jocuri, apoi ei aseaza capul pe o perina in fiecare noapte si au un somn fara grija, in timp ce potrivit cu invatatura lor, nenumarate milioane de oameni merg intr-un loc de un milion de ori mai rau decat o cladire invaluita in flacari!

Dacă ei ar crede ceia ce invata, ei niciodată nu ar inceta, zi şi noapte până când ar fi epuizati, şi alţii ar veni să ia locurile lor, în eforturile lor de a salva oameni de la un astfel de loc! Si totusi ei se scuza, spunând: "Tot ce putem face este sa avertizam." Dar dacă ei ar sta in fata unei cladiri cuprinsa in flacari ar predica oare o predică de treizeci de minute, apoi sa se intoarca si sa plece spunand, "Tot ce putem face este să avertizam!" Şi cât de multi din acestia se întâlnesc zi de zi, şi niciodată nu menţionează acest pericol? Ah, prietenul meu pretios, daca conceptul meu despre iadul etern ar fi acela-si cu al crestinatati moderne, atunci este convingerea mea ca nu voi putea astepta pana cand Dumnezeu ma va trimite sa vestesc vestea buna! Voi petrece toate orele sfarsitului de saptamana incurajand, lucrand, punand tot efortul, luptand pentru salvarea oamenilor de la o astfel de soarta a chinului etern. Eu as fi obligat sa cheltuiesc ore si ore in sectiile cronice din spitale, in casele de ingrijire a celor in varsta, in locurile de munca periculoase, rugand oameni se se pocaiasca si sa se intoarca la Isus inainte de a muri. Si sunt convins ca oricare altul cu iubirea lui Dumnezeu in inima ar face la fel daca in realitate ar crede fabula care este predata astazi despre iad. Eu totusi spun aceasta, fie ca cei care predau tortura eterna sunt EXTREM DE INPIETRITI, INSENSIBILI sau ei nu cred ceea ce invata!

 George Hawtin aşa de potrivit a scris: "Este aceasta o mirare că în faţa acestor fraude sadistice a fost un en-gros fabrica de necredinciosi? Toate aceste declaraţii (de predicatori focul iadului etern) poate fi un spectacol de elocvenţa oratorica, dar ele nu sunt nimic mai mult. Ei nu deţin nici o parte a adevărului. Ei neagă fiecare atribut al lui Dumnezeu. Ei fac înţelepciunea nebunie, transforma iubirea veşnică în ură agravata, fac atotputernicia neajutorare, şi fac dreptatea lui Dumnezeu cea mai mizerabila nedreptate in univers. Să spun că eu cred în asemenea contradictie ar fi o minciuna de primul ordin. Eu nu cred aceasta deoarece este în contradicţie cu natura lui Dumnezeu. Este contrar cu dragostea lui Dumnezeu. Este contrar cu dreptatea lui Dumnezeu. Este contrar cu puterea lui Dumnezeu. Este in contradictie cu Cuvântului lui Dumnezeu şi pune pe Dumnezeu într-o poziţie ridicola unde El fiind Atotputernic Regele al regilor şi Domn al domnilor si totusi avand ca stapanire un nesfarsit buzunar de ura si rezistenta pe care nici chiar El nu-l poate controla. Mai mult decat atat, acest lucru face puternica jertfa a lui Hristos, care a fost făcută pentru toată lumea să fie aproape neputincioasa în putere şi in scopul ei. Mai rau ca toate, acesta frustreaza scopul lui Dumnezeu stabilit inca la început atunci când a spus, "să face om, în imaginea noastră şi după asemănarea noastră." Unii ma vor intreba imediat dacă sau de ce eu nu cred în iad. Răspunsul meu este foarte clar asupra acestui punct. Eu mai mult ca sigur cred în iad, dar iadul din Biblie şi iadul din tradiţiea omului nu sunt deloc acelaşi lucru. Iadul din tradiţie este fără speranţă şi etern, în timp ce iadul din Scriptură ca fiecare judecata lui Dumnezeu este de remediere, corectiv, şi restaurativ."-sfârşit citat.

 Nu-mi place să fiu diferit, chiar şi în lucruri minore, fata de cei pentru care am stima pentru devotamentul lor faţă de Cristos şi valoarea servicuiului lor fata de Imparatia Lui. Dar în cuvinte nemuritoare a marelui Martin Luther, "aici eu stau - nu pot face altceva. Aşa să mă ajute Dumnezeu!" Lungi secole în urmă, credinciosul apostol Petru scrie inspiratele cuvinte, "Voi sunteti paziti de puterea lui Dumnezeu, prin credinta, pentru mantuirea gata sa fie descoperita in vremurile de apoi" (I Petru 1:5). Convingerea mea înaintea lui Dumnezeu este că gradul de mântuire al lui Isus, Hristos, Domnul nostru, este să fie cunoscut numai în ultimul timp. Însuşi Isus a spus ucenicilor Săi, "Am încă multe lucruri să va spun, dar voi nu le puteti purta acuma." Dar El a spus atunci când Duhul Sfânt are să vină, El va conduce poporul său pas cu pas - cu răbdare-i va conduce in tot adevărul; astfel atunci când va veni ultimul timp (sfârşitul ultimului veac), revelatia mantuirii va fi complect descoperita. Cred că eu scriu în ultimul timp. Scrieri de acest fel nu sunt indragite de inimile multor oameni. Mă tem că multi duşmani sunt făcuti în schimb. De fiecare dată când un adevăr este vorbit, mulţi devin ofensati şi mulţi sunt plini de mânie. Oamenii întotdeauna mă surprind. Niciodata nu este posibil să ştii ce atitudine vor lua ei în orice împrejurare dată. Ei te vor crede şi se vor încredere în tine şi se vor hrani de la masa ta, şi pentru mulţi ani, numai ca sa devina deodata ofensati pentru un anumit punct in care ei nu agreiaza, si de multe ori devin ostili si cateodata chiar viciosi, numindu-te eretic si profet fals, rupandute de la partasie si de la orice comunicare spirituala, si incurajand si pe alti sfinti de aproape sau de departe sa nu aiba nici o legatura cu tine. De asemenea, sunt perfect conştient de faptul că aceste adevăruri profunde vor fi aplicate greşit de o altă clasă, şi uni le vor răsuci şi smulge pentru propria lor distrugere în încercarea lor carnala si rea de-a pune la o parte toata pocainta de pacat si vor anula toata sfintenia vietii, asa cum au facut unii oameni in zelul lor pentru a prezenta harul lui Dumnezeu, cu placere traind in pacat si schimband harul lui Dumnezeu in desfranare (Iuda 4).

 Aceste adevăruri frumoase nu sunt scrise acum oamenilor cu minti corupte care nu au dorinta sa umble prin Duhul, dar tuturora care umbla in tot sfatul lui Dumnezeu, slujind lui Dumnezeu pentruca Il iubesc si Il cunosc si nu pentru frica unei judecati ingrozitoare care atarna ca o teroare orbila inaintea ochilor lor. Nu ma adresez celor care voiesc sa strambe caile drepte ale lui Dumnezeu, folosind planul milostiv al lui Dumnezeu si mila lui cea mare ca o scuza pentru o vietuire in neglijenta si nepasare pentru oameni pierduti, dar eu ma adresez copiilor Dumnezeului Celui Prea Inalt care, vazand in fiinta lor identitate in Hristos, sunt umpluti cu pasiune sfanta pentru a deveni adevarate instrumente ale lui Dumnezeu luptand lupta cea buna a credintei, distrugand pacatul, moartea si iadul, aducand toti oameni din nou in imbratisarea iubitoare a Dumnezeului si a Rascumparatorului lor. Amin. Asa sa fie!

 Eu recunosc că vor exista unele întrebări fără răspuns încă în unele minţi, dar nu există nici timp pentru a scrie nici finanţe pentru a imprima un tratat care sa se ocupe de fiecare punct mic. Cum am putea pune noi oceanul adevarului etern pe paginile limitate ale unei carti mici? Dacă Dumnezeu va avea pe toţi oamenii mântuiţi, şi Scriptura este foarte clară pe acest punct, apoi, trebuie să existe o modalitate prin care acest adevăr cade în perfectă armonie cu fiecare alta Scriptura care pare să ne înveţe altfel. Ne facem noi înşine multa rana atunci când vom sesiza la fiecare Scriptură care proclamă mântuirea tuturor oamenilor, dar evitam cu atenţie toata Scriptura care vorbeşte despre judecata înfricoşătoare a celor răi. Încă un rău mai mare se face atunci când oamenii insista asupra celuilalt punct de vedere, dupa cum aproape întregul sistem Bisericesc a făcut aceasta timp de secole, subliniind doar acele scripturi care par să înveţe nesfarsitul dezastru pentru acele creaturi nefericite, care niciodată nu au auzit că Dumnezeu a avut un Fiu şi cu pricepere evitând fiecare declaraţie directă a Scripturii care indică faptul că Dumnezeu a împăcat toate lucrurile cu El Insusi, şi că orice genunchi se va pleca şi orice limbă va mărturisi pe Dumnezeul lucrurilor din cer, a lucrurilor de pe pământ şi a lucrurilor de sub pământ.

Există întotdeauna un loc de armonie, dacă ne uităm dupa el, şi nu este, de obicei, greu de găsit. Altfel vom fi obligati sa petrecem pe acel teren impracticabil de a spune că Biblia se contrazice în sine ei - care, desigur, niciodată nu o face. Ori de câte ori veţi găsi două scripturi care par să aiba vederi conflictuale, există întotdeauna o explicaţie simplă, şi, dacă cu diligenta noi vom intreba si vom astepta pe Domnul, El cu siguranta ne va da un raspuns foarte clar. Înţelegerea umană este aproape întotdeauna predispusa să se aseze nemiscata pe o parte a unuei declaratii, si se agata de partea aceea cu putere de moarte, refuzand sa cerceteze sau sa caute intelepciunea lui Dumnezeu care poate aduce o adevarata armonie. Oameni intelepti ai lumi intodeauna spun ca Biblia se contrazice in sinea ei. Eu niciodată nu am crezut ca prin invatatura mantuiri finale a tuturor oamenilor noi am folosit, am favorizat un grup de scripturi împotriva altui grup, pentru aceasta deci este convingerea mea că soluţia poate fi gasita numai în armonizarea corecta a tuturor  Scripturilor, nu ignorand un grup în timp ce avansam pe altul. Cred că vorbesc prin spiritul lui Dumnezeu când afirm că armonizarea sensibila a tuturor Scripturilor constă în faptul că Isus este Mântuitorul tuturor oamenilor, că El este de fapt adevaratul Mântuitor al lumii, şi că El va avea pe toti oameni mantuiti si veniti la cunostinta adevarului, atragand la El pe toti oameni. Pentru mine acesta este cel mai glorios si mai minunat fapt! Am gasit toate judecăţile lui Dumnezeu ca fiind spre corectare si disciplinare, mai mult decat a fi pentru razbunare finala. Aici se află armonizarea despre care vorbesc. Acest lucru ne aduce libertatea să credem tot Cuvântul lui Dumnezeu. Aceasta măreşte valoarea cruci. Aceasta glorifica pe Dumnezeu. Aceasta onoreaza ispăşirea. Aceasta da insemnatate slujbei Fiilor lui Dumnezeu. Aceasta da un scop veacurilor care inca vor veni, toate planificate si aranjate inca de la inceput de Creatorul nostru minunat.

Pacatul, judecata şi moartea sunt temporare, toate pentru a fi combătute prin puterea lui Dumnezeu, puternic investita în sfinţii Săi.Întregul univers va fi reconciliat cu Dumnezeu prin sângele Crucii lui Hristos.Dumnezeu va deveni totul-in-toate.

Aici este un Dumnezeu vrednic de închinarea şi adorarea ta! Cativa frati au scris sau au discutat acest subiect cu mine in lungimea anilor, stand neclintiti împotriva adevărului pe care eu Il văd. Dar argumentele lor sunt superficial şi răsucite şi spiritele lor, în general, dure împotriva oamenilor pe care Dumnezeu Ii iubeşte şi pentru care a murit Hristos, ca si cum ei ar vrea sa aduca siguranta ca toti oameni primesc totul dupa meritul lor. Teologia lor este mai grea intr-o parte, denaturalizata, dezechilibrata, şi va fi distrusa in cele din urma! Cei care umblă în aceasta atitudine stiu dar putin din dragostea Lui, care este în acelaşi timp JUDECATORUL TUTURORA SI MANTUITORUL TUTURORA. El nu este judecătorul unora şi Mântuitorul unora, dar El este amandoua Judecatorul si Mantuitorul tuturora! Judecatorul tuturora inseamna ca El judeca toti oameni, deasemenea Mantuitorul tuturora inseamna ca El mantuieste toti oameni, pentruca Scriptura vine cu ambele declaratii. În acesta se vede din nou armonia intre dreptatea si dragostea lui Dumnezeu - Judecata Lui duce la pocăinţă şi la o cunoaştere a milei Sale. Lăudat fie minunatul Sau Nume!

CUM OAMENII SUNT MÂNTUIŢI

Este estimat ca in jur de o suta saizeci de miliarde de fiinte omenesti au trait pe pamant in cei sase mii de ani decand Adam a fost indepartat de Eden.  Dintre acestia estimentul cel mai mare care sa-r putea face in limitele omului ar fi ca mai putin de cinci miliarde au fost oameni sfinti ai lui Dumnezeu. Această estimare larga ar lasa insa o imensa agregata de oameni de o sută cincizeci şi cinci miliarde (155,000,000,000) care au mers în jos în moarte fara credinta si speranta in singurul Nume dat sub ceruri sau printre oameni prin care trebuie să fim mântuiţi. Într-adevăr, marea majoritate dintre acestia niciodată nu au auzit si nu au stiut nimic despre Isus, şi nu puteau să creadă în El despre care niciodata nu auzisera. Ce, intreb eu, sa intamplat, ce a devenit aceasta multime vasta de oameni a caror cifra este in intregime o ideie inadecvata? Ce este, şi care va fi, starea lor? Nu a facut Dumnezeu nici o provizie pentru acesti oameni, a caror conditii si circumstante au fost vazute de Dumnezeu mai inainte de nasterea lor? Sau a făcut El, inca de la întemeierea lumii, o dispoziţie mizerabilă şi fără milă pentru chinul lor etern si fara de speranţă, cum multi dintre copii Lui declara?

 La aceste întrebări, la care fiecare creştin ganditor cere el însuşi, şi tânjeşte să vadă un răspuns sincer, şi în armonie cu caracterul lui Dumnezeu, vine o varietate de răspunsuri:- Raspunsul CALVINIST: Dumnezeu este a toate-înţelept; El a ştiut sfârşitul de la început; şi ca toate scopurile Sale vor fi realizate, El niciodată nu a intentionat sa salveze pe alti in afara celor cativa adica Biserica. Pe acestia El I-a ales si i-a predestinat sa fie salvati pentru eternitate, pe toti ceilalti in egalitate El i-a predestinat si i-a ales sa fie pierduti- mergand in chinul etern, si ei sunt acolo deja chiar acum, unde se zbat in agonie nedescrisa, unde de fapt ei vor ramane pentru totdeauna fara nici o speranta.

Raspunsul ARMINIANISMULUI: Da, Dumnezeu este iubire; şi în aducerea umanităţii în lume El nu a vrut nici un rău - numai bine. Dar Satana a reuşit să ispiteasca prima pereche, şi astfel păcatul a intrat în lume, şi moartea prin păcat. Si de atunci, Dumnezeu a făcut tot ce a putut pentru a elibera pe om de duşmanul său, chiar a da Fiului său. Deşi acum, după, sase mii de ani Evanghelia a ajuns doar la o foarte mică parte a omenirii, încă noi avem speranţă şi încredere că în alti şase mii de ani, prin energia şi liberalismul Bisericii, Dumnezeu va remedia raul introdus prin Satan, apoi toti care vor fi inca in viata atunci vor putea cel putin sa cunoasca dragostea Lui, vor avea ocazia, sansa sa creada si sa fie salvati. Noi credem că Dumnezeu va scuza pe uni dintre ei pe seama ignorantei. Cei care au facut cele mai bune fapte dupa felul lor de cunostinta vor fi cu siguranta parte din cei salvati, chiar daca ei nu au auzit niciodata de Isus. Raspunsul FUNDAMENTALISMULUI: Doar cei care aici şi acum, în timpul anilor trecătoari ai acestei vieţi, cu adevărat au ajuns să se pocăiască şi sa primeasc pe Domnul Jesus ca Mântuitorul sunt salvati. Toti ceilalti au fost şi sunt şi vor fi etern pierduti fara drept de o noua sansa mergand in focul iadului fara mila si fara nici una singura speranta.

 

Există un adevăr frumos şi de netăgăduit în Cuvântul lui Dumnezeu. Scripturile arată clar că  există doar un singur camp al mântuirii si acela este credinţa în Isus Hristos ca Rascumparator si Domn. "Prin har sunteti salvati, prin credinţă" (Efes2 :8). Îndreptăţirea prin credinţă este principiul care sta la baza întregului sistem revelat in Noul Testament. Când cineva a întrebat, "ce trebuie să fac pentru a fi mântuit?" apostolii a răspuns, "Crede in Domnul Isus Hristos şi vei fi mantuit" (Fapte16: 31). "Nu există nici un alt nume sub ceruri dat oamenilor prin care trebuie să fim mântuiţi" (Faptele Apostolilor4: 12). "Oricine va chema numele Domnului va fi mantuit" (Rom10: 13). Apostolul Pavel a avertizat pe cei care s-ar abate de la simplitatea rostiri acestui adevăr, să predice UN ALTUL DRUM, şi O ALTA EVANGHELIE. "Dar mă tem ca, dupa cum sarpele a amagit pe Eva cu siretlicul lui, tot asa si gandurile voastre sa nu se strice de la curatia si credinciosia care este fata de Hristos. In adevar, daca vine cineva sa va propovaduiasca un alt Isus pe care noi nu l-am propovaduit sau daca este vorba sa primiti un alt duh pe care nu l-ati primit sau o alta Evanghelie pe care n-ati primit-o, oh, cum Il ingaduiti de bine.(1Corinteni11: 3-4) UN ALT ISUS, UN ALT SPIRIT, O ALTĂ EVANGHELIE - UN ALTUL DRUM!

Astăzi mulţi care pretind a fi "Credinciosi ai Bibliei, "Evanghelici" sau "Fundamentalisti" predică o altă EVANGHELIE şi un alt drum si un alt fel de mântuire. Sunt unii care simt povara doctrinei îngrozitorare a chinului etern pe care ei au inbratisat-o, si chiar sufletele lor inconstiente se revolta la ingrozitoarea concluzie la care aceasta Ii conduce. Uni ca acestia au recurs la anumite inlocuiri temporare incercand sa scape de inevitabila concluzie. Voi menţiona două sau trei dintre acestea. Se spune că deşi este adevărat că marea masă a rasei umane, până în prezent au murit în păcatele lor, dar aceasta nu înseamnă că au fost pierduti; pentru cazul în care cei care sunt inevitabil ignoranţi daca ei au trait potrivit cu lumina pe care ei au avuto, ei vor fi mantuiti. Acestia pretind că Pavel învaţă că IGNORANŢA va salva oamenii, atunci când spune că "neamurile, macar ca n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, isi sunt singuri lege" (Rom2: 14). Ei inteleg din aceasta ca legea pe care conştiinţa lor o furnizează este suficientă pentru justificarea lor. Dar persoanele acestea nu l-au inteles pe Pavel. Argumentul său este că toată lumea este vinovata înaintea lui Dumnezeu (Rom3:19); ca neamurile, care nu au avut Legea scrisa, au fost condamnate, nu justificate, condamnate de lumina constiintei, care, fie ca gasiti vinovati prin aceeasi Lege, ia scuzat, fie ca ia condamnat, constiinta lor le-a dovedit ca ei erau pacatosi nevrednici si instrainati de viata lui Dumnezeu.

 Chiar asa cum Israel care avusese Legea scrisa au fost condamnati, gasiti vinovati prin aceasi Lege "Pentruca prin Lege vine cunostinta deplina a păcatului" (Rom. 3: 20). Legea dată lui Israel i-a descoperit slabiciunea, si i-a aratat ca nu se putea justifica singur inaintea lui Dumnezeu; " Caci nimeni nu va fi socotit neprihanit inaintea Lui prin faptele Legii". Legea scrisa a condamnat pe Israeliti, iar Neamurile au avut destula lumina in constiinta lor care deasemenea i-a condamnat, si asa orice gura a fost inchisa si nimeni nu au putut declara ca ei pot intr-o masura sa mosteneasca viata, si toata lumea sta vinovata inaintea lui Dumnezeu. Amintindune de declaraţia lui Iacov (2: 10), Caci, cine pazeste toata Legea, si greseste intr-o singura porunca, se face vinovat de toate, asa ca nu poate beneficia de nici una binecuvantare promisa in legamantul Legii, deci ne dam seama caci nu este nici un om neprihanit, nici unul macar (Rom3: 10). Şi astfel Scripturile inchide fiecare uşă de speranţă (in afara de una singura), aratand prin aceasta ca nici unul din lumea vinovata nu va putea sa-si asigure viata eterna prin fapte de merit, şi că este la fel de inutil să pledeze ignoranta ca o baza de mantuire. Ignoranta nu da dreptul nimanui la RASPLATA de credinţă şi ascultare! MANTUIRE prin IGNORANTA! Într-adevăr! O ALTĂ EVANGHELIE! UN ALT DRUM! "In nimeni altul nu este mantuire, caci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor in care TREBUIE sa fim mantuiti" (Faptele Apostolilor4: 12).

Mulţi creştini, nu voiesc să cred că atât de multe miliarde de Pagani ignoranti vor fi veşnic pierduti (dupa cum au fost invatati ca adica ei vor fi trimisi intr-un loc de torment etern si fara de speranta), insista, fără a aduce atingere acestor declaraţii biblice, ca Dumnezeu nu va condamna pe ignoranti. Eu admir liberalismul de inimă şi aprecierea lor fata de bunătatea lui Dumnezeu, dar eu Ii îndeamn să nu fie prea grăbiti in aruncarea sau ignorarea cuvintele Scripturii. Dumnezeu are o binecuvantare pentru toti, INTR-UN MULT MAI BUN MOD decât prin IGNORANTA! Dar acestia in ratacirea lor acţionează oare în conformitate cu credinţa lor declarata? Nu! Deşi ei declara si cred că ignoranti vor fi salvati datorită ignoranţei lor, totusi ei continuă să trimită misionari la acei păgâni la costul de mii de vieţi valoroase şi nespuse milioane de dolari. Dacă toti acestia, sau chiar şi jumătate dintre ei, ar fi mantuiti prin ignoranta,  atunci este un prejudiciu pozitiv, este in dezavantaj a trimite misionari care sa-i invete mantuirea lui Hristos; pentruca doar aproximativ unul din o mie crede cand misionarii merg la ei. În cazul în care ideia ignorantei ar fi corecta, ar fi mult mai bine pentru ei să rămân în ignoranţă; atunci intr-o proporţie mult mai mare ar fi mantuiti. Continuand aceeasi linie de argument, se vede ca ne duce la o concluzie foarte gresita, daca Dumnezeu lasa toti oameni in ignoranta, in necunostinta, atunci toti oameni erau salvati. Dacă este aşa, venirea si moartea lui Isus au fost inutile, predica si suferintele apostolilor si a Sfintilor au fost zadarnice, şi aşa-numita evanghelie, in loc sa fie veste buna, este o veste foarte rea. Lăsaţi păgâni singur în întuneric lor şi ignoranţă şi majoritatea vor fi salvati si adusi la viaţă prin trairea in lumina pe care ei au avuto. Trimitetile Evanghelia şi ştim din experienţă, din trecut, că majoritatea dintre ei o vor respinge şi vor fi pierduti. Aceste concluzii sunt inevitabile. Ei nu pot fi ajutati cu nimic atata timp cat Crestini traiesc cu notiunea aceasta unde majoritatea celor necunascatori de Hristos vor fi mantuiti prin trairea in lumina avuta in vremea lor. Astfel de raţionament este o insulta intentionata in fata jertfei ispasitoare a lui Hristos, si o rea blasfemie impotriva lui Dumnezeu si impotriva planului Sau de rascumparare. O ALTĂ EVANGHELIE! UN ALT DRUM!

 Alti, pe cai amagitoare cauta sa evadeze din acestea concluzii, inventeaza mituri copilaresti unde intr-un fel inexplicabil toti oameni au fost vizitati de Dumnezeu. Aceste suflete inselatoare presupun că într-un fel misterios Dumnezeu se descopere fiecarui fiu al lui Adam cândva în timpul vieţii sale. Probabil, prin conştiinţă - sau într-o noapte întunecată în timp ce păgâni acestia stand in picioare sub coroana cerurilor opservand minunatia stelelor-decoratia cerului, si acolo dintr-o data iata ca vine aceasta revelatie launtrica -Dumnezeu exista! Şi în cazul în care, în acea clipă, spun ei, dacă omul va căuta pe Dumnezeu, iL va găsi negresit.  La care raspund eu: O ALTĂ EVANGHELIE! UN ALT DRUM! Şi cei care predau aceasta minciuna sunt invatatori mincinosi. De ce, binecuvântata fie inima ta, dacă Dumnezeu obişnuieste şi în mod constant se descopera suveran si independent fiecarui om care a trait pe acest pamant, anunci ce rost mai are sa fie tiparite Biblii, sau ce rost are sa fie trimisi misionari, sau rugaciuni de mijlocire, ce rost mai are sa se predice Evanghelia? Daca celce predica, invata pe alti aceste lucruri fara sens, el va trebui sa arunce la o parte cartea Biblia, aceasta este o adevarata blasfemie. Cuvantul lui Dumnezeu pune arzatoare intrebare: Cum vor chema pe Acela in care n-au crezut? Si cum vor crede in Acela despre care n-au auzit? Si cum vor auzi despre El fara propovaduitor? Si cum vor propovadui daca nu sunt trimisi? (Rom10: 14-15). Şi aceste suflete sărace amăgite pretind să răspundă la toate aceste intrebari "CUM VOR" ale Scripturii prin crearea de metode amagitoare prin care se poate realiza, spun ei! Ei au inventat un sistem prin care oamenii pot crede fără sa auda Evanghelia, fara propovaduitor, de fapt in sistemul acesta nu trebuie sa fie un propovaduitor. Dar, intreb eu, cum sunt păgâni, sau orice oameni pierduti, indreptatiti prin credinta dupa metoda aceasta, cand Scriptura declara ca credinta vine in urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvantul lui Hristos- Dumnezeu a gasit cu cale sa mantuiasca pe credinciosi prin nebunia PROPOVADUIRII crucii (Rom10: 17; 1 Cor1: 21).

 Nicăieri în toate paginile din Cartea lui Dumnezeu binecuvântata nu este declarat că Dumnezeu cândva, undeva, cumva, Se descopera El insusi fiecarui om în viaţa asta scurtă în trup! Aici este estimarea lui Dumnezeu pentru starea păgânilor: "De aceea voi, cari altădată erați Neamuri din naștere, numiți netăiați împrejur de către aceia cari se cheamă tăiați împrejur, și cari sînt tăiați împrejur în trup de mîna omului: aduceți-vă aminte că în vremea aceea erați fără Hristos, fără drept de cetățenie în Israel, străini de legămintele făgăduinței, fără nădejde și fără Dumnezeu în lume (Efes2: 11-12). Dacă Dumnezeu independent şi suveran se descopera El însuşi la fiecare om, atunci Marea Trimitere este o farsă monstruosa şi ar trebui să fie rupta din Biblie. Nu este nevoie pentru ceia ce spunea Mantuitorul: "Mergeti în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice FĂPTURĂ" dacă Spiritul se ocupă de fiecare om cândva, undeva, cumva în timpul vieţii sale separat de slujba Trupului lui Isus Hristos. Ah! Argumentul este într-adevăr o mare inselatorie, o prostie inventarea de ispravnici înşelători care nu sunt dispuşi să se confrunte cu faptul că Dumnezeu ar permite miliardelor de oameni să treacă prin această viaţă fără nici o şansă de mântuire, şi tot la fel nu sunt dispuşi să admita că Dumnezeu ar avea vreun plan pentru mântuirea acele miliarde în viitor. Deci - pentru a le expedia o damnare eterna ei au născocit această minciună că Dumnezeu într-adevăr a dat acestor miliarde de oameni o sansa, în afară de propovaduirea Evangheliei si a harului lui Dumnezeu in Isus Hristos, si acestia deci prin libera lor alegere au refuzat descoperirea lui Dumnezeu si pe buna dreptate vor fi condamnati pentru eternitate. O astfel de invatatura contrazice cuvântul lui Dumnezeu, si face o parodie de faptul că: Și toate lucrurile acestea sînt dela Dumnezeu, care ne-a împăcat cu El prin Isus Hristos, și ne-a încredințat slujba împăcării;

că adică, Dumnezeu era în Hristos, împăcînd lumea cu Sine, neținîndu-le în socoteală păcatele lor, și ne-a încredințat nouă propovăduirea acestei împăcări.(II Cor5: 18-19). Adevarul fundamental în teoria aceasta este că, chiar dacă un necredincios se uita în sus la stele într-o noapte frumoasa si a devenit profund impresionat că trebuie să existe un Dumnezeu mare, acolo undeva, astfel de gandire în nici un fel nu-i convinge inima lui întunecată de adevărul minunat că acest Dumnezeu are un Fiu, că numele Fiului Sau este Isus, că Isus a MURIT pentru PĂCATELE lui şi că numai prin credinta IN Isus Hristos poate omul fi SALVAT. Vreau sa provoc pe oricine, daca este cineva sa-mi dovedeasca că mulţimile vaste de necredinciosi care au murit, care au respins pe Isus Hristos care a murit pentru ei, si care a fost descoperit inimilor lor separat de propovaduirea Evangheliei. Cât de nebuni pot fi oameni! Lasam pe oricine sa raspunda-daca indrasneste cineva! Ah! aceasta nu este altceva decat o ALTA EVANGHELIE! UN ALT DRUM!

 

 O altă teorie improvizata este teoria mântuirii de nevinovăţie. Cei mai mulţi creştini de astăzi, inclusiv aşa-numiti "fundamentalişti", care declara ca ei cred tot Cuvantul nealterat al lui Dumnezeu si totusi cred si ei aceasta minciuna. Ei ne spun că un copil care moare în fază incipientă, sau un copil mic care moare înainte de a ajunge "varsta responsabilitati", indiferent care este acea varsta, totul este bine, automat este acoperit cu sângele lui Isus-este SALVAT! Evident ca felul acesta este doar un al doilea drum de mantuire, pentruca este separat de drumul credintei in Isus Hristos. "Oh," ei se recita, "copilul mic este NEVINOVAT, şi, prin urmare, liber de vinovăţiea oricarui păcat." Este oare aşa! Scriptura spune altfel. "Iată că sînt născut în nelegiuire, și în păcat m’a zămislit mama mea." (Ps51). În acest verset David nu a încearcat sa dovedeasca că mama lui a avut o afacere de adulter în momentul concepţiei sale, dar afirmă starea interioară adevărata natura a lui inca din pântecele mamei sale. Din nou, "De aceea, după cum printr’un singur om a intrat păcatul în lume, și prin păcat a intrat moartea, și astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toți au păcătuit"(Rom5: 12).Căci toți au păcătuit, și sînt lipsiți de slava lui Dumnezeu. (Rom3: 23). Fiindcă Dumnezeu a închis pe toți oamenii în neascultare, ca să aibă îndurare de toți (Rom. 11: 32). 

Dacă chiar şi un copil mic este declarat salvat fără a crede personal in Domnul Isus Hristos, atunci acolo este într-adevăr O alta cale de salvare! "Cel ce crede, va fi mântuit" este neîncetată şi inalterabile mărturia Cuvântului lui Dumnezeu. Unele dintre ingredientele de bază a mântuirii sunt Pocainta, credinta si marturisirea. Un copil mic nu poate face nici una din acestea lucruri! "Ah", va zice cineva, tu chiar crezi că toţi copiii mici care au murit sunt deja in chinul iadului?" Ceea ce spun si cred eu este ceia ce Biblia spune: că toţi oamenii sunt nascuti PĂCĂTOŞI, şi că numai credinţa în Isus Hristos este doar singurul mod de mântuire. Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celorce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu (Ioan1: 12). Copilul mic cand moare merge in mainile iubitoare ale lui Dumnezeu care vegheaza peste sufletele tuturor oamenilor, care este de fapt Salvatorul tuturora, si care se ocupa de toti oameni potrivit cu inima dragostei Sale, aducandu-I pe fiecare la Sine in timpul si vremea hotarata de intelepciunea si planul voii Sale. Noi incredintam soarta si destinul copiilor nostri in mainile Lui, crezand in Judecatorul intregului pamant care va face o judecata dreapta, dar El nu anuleaza procesul rascumparari Sale pentru nici unul din samanta lui Adam, toti oameni trebuie sa vina la El pe una singura cale, chiar si copii mici. Adevărul este, noi cei care credem în preocuparile credincioase ale lui Dumnezeu DUPA MOARTE suntem singurii care avem răspunsul la problema copilului care moare în inocenţa şi ignoranta de Dumnezeu şi mântuire. Noi suntem singurii care corect armonizam întregul plan al lui Dumnezeu şi procesele de răscumpărare. Restul contrazic propria lor invatatura ca, adica, toti oameni se nasc pacatosi, tot ei argumenteaza mai degrabă că toţi oamenii se nasc salvati şi după aceea devenit PĂCĂTOŞI, atunci când ajunge la aşa-zisa "epoca de responsabilitate," atunci devin ei vinovaţi înaintea lui Dumnezeu. Aceasta ne ofera o MANTUIRE PRIN NEVINOVATIE. Asa dar, ar fi mult mai bine pentru om sa moara in timpul acesta de copil mic, nou nascut daca asa stau lucrurile.

Ce mare fapt al milei a infaptuit imparatul batran si rau Irod atunci când în Betleem a trimis mii de copii în veşnicia cerurilor prin ascutisul sabiei! De ce ar trebui el sa fie judecat pentru crima lui când de fapt a salvat mai multi oameni de la o viaţă de păcat, şi a trimis mai multe suflete in Rai în câteva zile decât mulţi predicatori nu reusesc sa  o faca in toata viata misiuni lor! Gândiţi-vă cât de multe sute de milioane de suflete am putea asigura pentru cer şi viaţa veşnică, pur şi simplu prin uciderea tuturor copiilor mici! Sanse sunt, dar, dacă ei traiesc mai departe, ei vor trai o viata de pacat si vor avea toate sansele sa sfarseasca in Iad. Dar, din nou, cât de nechibzuit este rationamentul nostru omenesc! Ar fi foarte profitabil pentru a medita profund asupra acestor lucruri. EXISTA DAR UN SINGUR DRUM PENTRU TOTI OAMENI, pentru bogati şi săraci, barbati si femei, liberi si robi, Israeliti si Neamuri, batrani si tineri, o intalnire personala cu Isus Hristos, da acesta este pentru toti SINGURUL DRUM acum si pentru totdeauna!

LEGEA CIRCULARITATI

Biblia, care este plina de spirit misionar, nu invata că există mai multe modalităţi de mântuire, o modalitate prin credinta, alta prin fapte, alta prin ignoranta, si alta prin nevinovăţie. Nici nu ne invata doctrina dezonorari de Dumnezeu prin fatalism. În timp ce Biblia acesta arată ca orice altă uşă de speranţă pentru rasa umana este inchisa, dar o prezinta larg deschisa pe una singura, doar una singura uşa, şi proclamă că oricine prin credinta poate sa intre spre viata, şi tot Biblia arată că toţi cei care acum nu vad si nu pot sa aprecieze privilegiul binecuvantat al intrari in viata, la timpul potrivit, la timpul hotarat vor fi adusi la o deplină cunoştinţă şi apreciere. SINGURA CALE, prin care oricine si toti din rasa condamnată pot veni la Dumnezeu, nu este prin meritul faptelor, nici prin ignoranta, nici prin nevinovăţie, dar printr-o vie credinţă în sângele preţios al lui Hristos, care ridica păcatul lumii (1 Pet1: 19; Ioan1: 29). Aceasta este Evanghelia, vestea cea bună de o mare bucurie, "care va fi pentru toti oameni."

 Să presupunem că acum ne uitam la aceste lucruri, aşa cum Dumnezeu ni- le spune, şi sa lasam claritatea caracterului Sau  sa fie facut de El insusi. Haidem sa ne intrebam, Ce se intampla cu acestia o suta şaizeci miliarde de oameni care au trăit pe aceasta planeta? Oricare ar fi starea lor prezenta, ea nu poate fi răsplata lor completă; pentruca Petru spune, "Domnul ştie cum să păstreze pe cei nelegiuiţi, ca să fie pedepsiţi în ziua judecăţii" (II Petru2: 9); şi El va face acest lucru. Dar gândul că atât de mulţi dintre colegii rasei noastre pot fi in orice moment pierduti din lipsa de cunoştinţa care este necesara pentru mântuire, ar fi într-adevăr o mare intristare pentru toti cei care au o scanteie de iubire sau compasiune. Apoi, de asemenea, sunt numeroase scripturi care se pare imposibil să se armonizeze cu toate acestea. Să vedem: In lumina trecutului şi a prezentului ca fiind singurele oportunităţi, lasand la o parte orice speranţă printr-o restaurare în veacul si veacurile viitoare, cum oare înţelegem noi asemenea declaraţiile: "Dumnezeu este dragoste" şi "Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea că a dat pe singurul Sau Fiu, ca oricine crede în el să nu piară" (1Ioan4: 8; Ioan3: 16)? Acesta nu pare oare că dacă într-adevăr asa de mult a iubit Dumnezeu lumea, El ar fi hotarat o posibilitate nu numai pentru CREDINCIOSI sa fie mantuiti, dar pentru toti, si pentru cei care nu au auzit VESTEA BUNA, ca ei mai intai sa auda si prin AUZIRE APOI SA CREADA?

Din nou, când citim, "Lumina aceasta era adevărata Lumină, care luminează pe orice om, venind în lume." (Ioan1: 9), observaţia noastră spune, nu este asa; fiecare om nu a fost luminat; nu putem vedea că Domnul nostru a luminat mai mult decît puţini din miliardele de pe Pamant. Chiar in aceasta zi comparativ o zi luminata, milioane de Pagani nu dau nici o dovada de asa o iluminare; nici cei mai multi care acum trăiesc pe strada noastră; nici o dovada nu au dat nici Sodomiti, nici mulţimi de alţii în generaţiile din veacurile trecute.

Citim că Isus Hristos, prin harul lui Dumnezeu, a gustat moartea "pentru toţi" (Evr2: 9). Dar daca a gustat moartea pentru toti o suta şaizeci miliarde, si din vreo cauza sacrificiul devine eficace numai pentru cinci miliarde, nu a fost cumva rascumpararea comparativ un esec? Şi în acest caz, nu este oare declaratia apostolului prea larga? Atunci când din nou citim: "Iată, am să vă aducă Vestea bună de mare bucurie care va fi pentru toti oamenil" (Luca2: 10), şi uitandu-ne in jurul nostru vom vedea ca numai pentru o "turmă mică" a fost cu efect aceasta veste bună, şi nu pentru toţi oamenii, suntem cumva obligati sa ne intrebam, nu cumva îngerii au exagerat in declaratia despre bunatatea lui Dumnezeu si poate mesajul lor a fost putin prea larg, poate ingerii au supraapreciat importanta lucrari care urma sa fie lucrata de Hristos pe care ei Il proclamau.

O altă declaraţie este, " există un singur Dumnezeu şi un singur Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni, omul Hristos Isus, care s-a a dat pe Sine insusi ca pret de rascumparare pentru toti" (I Tim2: 5-6). O răscumpărare pentru toţi? Atunci, de ce nu au toti cei implicati aceleasi beneficii, din moartea lui Cristos? De ce nu toti ar trebui să vină la o cunoştinţă a adevărului, prin care apoi sa creada? Fără cheie, cat de intunecate, cat de inconsistente apar acestea declaraţii; dar atunci când vom găsi cheia planului lui Dumnezeu, toate acestea texte declara cu o singură voce: "Dumnezeu este dragoste." Această cheie se găseste în a doua parte a textului citat mai sus - "Care S-a dat pe Sine insusi ca pret de răscumpărare pentru toţi, acesta trebuie adeverit LA VREMEA CUVENITA." Ah, Dumnezeu are o "vreme cuvenita" pentru toti si toate lucrurile! El putea sa adevereasca aceasta la oameni din vremurile trecute; dar din moment ce El nu a făcut-o, dovedeşte că a lor "vremea cuvenita" trebuie să fie in viitor. Aceasta era pastrata pentru cei care vor fi din Biserica, trupul lui Hristos, pentru primele roade a răscumpărari Sale, prezentul este "vremea cuvenita" pentru a auzi şi de a primi; acum oricine are ureche de auzit, să auda şi să ţină seama, şi el va fi binecuvântat în consecinţă. Deşi Isus a plătit răscumpărarea noastră înainte de nasterea noastra, totusi multi ani dupa aceea inca nu fusese "timpul cuvenit" să auzim despre ea. Si numai aprecierea acestei lucrari, trezirea adusa de Duhul Sfant, a adus cu sine si responsabilitati, si acestea numai in limitele abilitati si a aprecieri noastre.

Acelaşi principiu se aplică tuturor: la timpul cuvenit al lui Dumnezeu fiecare om va auzi aceasta mare adeverire si astfel toti vor avea ocazia glorioasă să creadă şi să fie binecuvântati de aceasta. Opinia predominantă este că moartea termină toate oportunitatile; dar nu este nici o Scriptura care invata aceasta, toate cele de mai sus, şi multe alte Scripturi, ar fi lipsite de sens, sau mai rau, daca moartea sfarseste orice speranţă pentru masele de ignoranţi a lumi.

Nimic nu este mai evident în Cuvântul lui Dumnezeu decât faptul că omul a avut începutul sau în Dumnezeu. Orice fiu al lui Adam, născut ca el este în greşeli şi păcate, intră în această lume învăluită de întunericul minţii trupeşti şi întemniţata de puterea de natura carnala. Dar nu a fost întotdeauna aşa! Totul peste tot in afara lui Hristos face parte din domeniul de moarte, şi deoarece aceasta aparţine tărâmului morții, îi aparţine de asemenea la taramul întunericului. Înainte ca omul sa atinga acest tărâm îngrozitor Biblia declara: "La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. În El ERA viata; şi viaţa ERA lumina oamenilor"(Ioan1: 1, 4). ERA! Este un fapt minunat că în El ESTE viaţa şi viaţa ESTE lumina fiecarui om care crede, dar, minunea minunilor, in inceputul acela mult timp in urma, Hristos ERA ATUNCI VIATA si viata Lui ERA ATUNCI LUMINA OAMENILOR. A fost în acest tărâm AFARA DIN HRISTOS, tărâmul ÎNTUNERICULUI DE AFARA, in care Adam a fost izgonit atunci când el a luat din acel pom ciudat pomul cunoştinţei binelui şi răului. Acolo a murit, aşa cum Dumnezeu a avertizat, şi noi toţi au murit în el. Astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, căci toţi au păcătuit. Nu a dovedit indeajuns omenirea de-a lungul secolelor, că ei sunt într-adevăr fiii lui Adam? Care dintre poruncile lui Dumnezeu nu le-am incalcat noi, justificândune noi înşine în ceia ce am facut intocmai cum a facut si Adam?

 Oh, misterul dulce al veacurilor, iata ca un al doilea Adam a trebuit să stea pe pământ şi să declare, "Hoţul nu vine, decat sa fure, sa omoare şi să distrugă: Eu am venit ca ei sa aiba viaţă, şi s-o aiba din belsug. Pentruca pâinea lui Dumnezeu este Acela care vine în jos din cer şi dă lumii viaţă. Eu sunt pâinea vieţii. Dacă orice om mănâncă din pâinea aceasta, el va trăi pentru totdeauna: pâinea care o voi da Eu este trupul Meu, pe care-l voi da pentru viaţa lumii "(Ioan10: 10; 6: 33,48,51). Nu este o mai mare revelatie care sa poata intra in constiinta unui om decât acest adevăr simplu că există doar o singura viaţă în univers, şi că aceasta singura viaţă este Isus Hristos. Fie ca Dumnezeu sa faca acest adevăr real In inima ta! Cand un om vine la Hristos viata, el vine nu numai la viata care ESTE lumina oamenilor, dar vine la aceeaşi viaţă care la început ERA lumina oamenilor. Ceea ce am primit noi unde Hristos ne deschide din nou poarta Paradisului, este o reantoarcere, este o reinstaurare, este o reanoire, o rascumparare, o reampacare, o reanviere. Prefixul "re" înseamnă înapoi, din nou, o noua reantoarcere şi toate cuvintele cu acest prefix vorbesc de ceva care a plecat din locul sau şi care şi-a terminat cursul şi a ajuns înapoi la punct din care a început.

Aici este poza: pentru scopul magnific pe care Dumnezeu l-a avut în vedere a făcut toate prevederile necesare inca inainte de intemeierea lumii. El a făcut, a pregatit un Miel care urma sa fie junghiat (Apoc13: 8). El a făcut pregătiri pentru o companie de oameni pentru a fi alesi în Hristos, fiind sfinţi şi fără prihană înaintea Lui în dragoste, sa fie primele roade a rascumparari Sale pe pamant (Efes1: 4,5,10). Apoi el a adus în Eden un şarpe otrăvitoare, un criminal, un UCIGAS (Gen3: 1). Pregatindule toate acestea aduce apoi omul in gradina. Dupa ce omul a fost adus in gradina, Dumnezeu la asezat in imprejurari care au contribuit la caderea lui complecta. Dumnezeu a pregatit totul pentru caderea omului in pierzare, pe drumul tot mai la vale, in intunericul de afara, supus desertaciuni. Dumnezeu, Tatăl nostru nu a acuzat niciodată omul pentru caderea lui, dar si-a luat responsabilitatea El însuşi atunci când spune El: Căci firea a fost supusă deșertăciunii – nu de voie, ci din pricina celui ce a supus-o – cu nădejdea însă, că și ea va fi izbăvită din robia stricăciunii, ca să aibă parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu. Dar știm că pînă în ziua de azi, toată firea suspină și sufere durerile nașterii."(Rom8: 20-22). Omul nu a ales el de la sine timpul acela de dureri, dar planul lui Dumnezeu a inclus acest proces, astfel încât Dumnezeu a programat omul in acest traseu, in această experienţă, şi tot Suveranul Dumnezeu va fi acela care v-a aduce omul si toata creatia din nou la Sine.

 

Intr-o zi cand Pavel, stând în picioare în centrul Areopagului (Marte Hill Auditorium) a declarat la filosofi din Atena: "Dumnezeu, care a făcut lumea și tot ce este în ea, este Domnul cerului și al pămîntului, și nu locuiește în temple făcute de mîni.

El nu este slujit de mîni omenești, ca și cînd ar avea trebuință de ceva, El, care dă tuturor viața, suflarea și toate lucrurile.

El a făcut ca toți oamenii, ieșiți dintr’unul singur, să locuiască pe toată fața pămîntului; le-a așezat anumite vremi și a pus anumite hotare locuinței lor,

ca ei să caute pe Dumnezeu, și să se silească să-L găsească bîjbăind, măcar că nu este departe de fiecare din noi. Căci în El avem viața, mișcarea și ființa, după cum au zis și unii din poeții voștri: «Sîntem din neamul Lui"(Faptele Apostolilor17: 24-28).

Oh, da, El ne-a pregatit pentru distrugere, dar a plantat adânc în subconştiinta fiecarui om COMANDA SECRETA A REANTOARCERI, care este revelata în dorinţa interioară, in framantari, in simturi, in cautari, in sentimente, intr-o necontenita stare de nemultumire, de neamplinire, pana cand omul se reantoarce din nou acasa in Dumnezeu. Toate religiunea omeniri, de la doctorul de vrajitorie din junglă si pana la omul modern din amvonul Americi, este manifestarea sentimentala după Dumnezeu, bucurosi vor fi cand Il vor gasi.. În timp ce omenirea în general este încă pierduta în întunericul infernal din păcat şi moarte, totusi există o companie a primelor roade, ale căror inimi au fost solicitate, trezite de o chemare launtrica, o chemare de reantoarcere si impartasesc aceeasi experienta cu Sulamita din Cantarea Cantarilor: "Am căutat noaptea, în așternutul meu, am căutat pe iubitul inimii mele; l-am căutat, dar nu l-am găsit …M’am sculat, atunci, și am cutreierat cetatea, ulițele și piețele; și am căutat pe iubitul inimii mele …L-am căutat, dar nu l-am găsit! M’au întîlnit păzitorii cari dau ocol cetății; și i-am întrebat: „N’ați văzut pe iubitul inimii mele?“Abia trecusem de ei, și am găsit pe iubitul inimii mele. L-am apucat, și nu l-am mai lăsat pînă nu l-am adus în casa mamei mele, în odaia celei ce m’a zămislit"(C.C3: 1-4). Cum de fapt Duhul Sfant marturiseste prin profetul care zice: Mă veți căuta, și Mă veți găsi, dacă Mă veți căuta cu toată inima" (Ieremia29: 13).

 

Omenirea încă bâjbâie in întunericul dens a minţii trupeşti, ne ştiind că El este acolo chiar acolo în umbra, daca ochi lor ar fi deschisi ei ar putea sa-L vada. Dar El a numit o zi - Oh o zi glorioasă! -atunci când lumina Lui va străluci şi planul va fi adus la indeplinire după cum spune apostolul: "Căci a binevoit să ne descopere taina voiei Sale, după planul pe care-l alcătuise în Sine însuș, ca să-l aducă la îndeplinire la plinirea vremilor, spre a-Și uni iarăș într’unul în Hristos, toate lucrurile: cele din ceruri, și cele de pe pămînt. În El am fost făcuți și moștenitori, fiind rînduiți mai dinainte, după hotărîrea Aceluia, care face toate după sfatul voiei Sale"(Efes1: 9-11).

Chiar legile fizice și matematice stabilesc cu certitudine incontestabila, absoluta si inevitabila reantoarcere a creatiuni din nou in Dumnezeu. Psalmul nouăsprezece a fost mult timp o sursa de amuzament pentru criticii Bibliei. Vorbind despre soare, Psalmistul spune: "Răsare la un capăt al cerurilor, și își isprăvește drumul la celalt capăt; nimic nu se ascunde de căldura lui" (Ps19: 6). Se afirma că, evident, scriitorul acestui verset, a crezut în noţiunea antica unde soarele se invarte in jurul pamantului. Această afirmatie este neadevarata, deoarece noi inca folosim si azi cuvinte şi fraze de acelaşi tip, pur şi simplu pentru că din punctul nostru de vedere natural, soarele rasare dimineaţa, se deplaseaza apoi pe cer si apune la marginea cealalta a pamantului spre seara. Întreaga ştiinţa astronomiei nautice şi de inginerie se bazează pe ipoteza, făcuta pur şi simplu pentru comoditate, că Pământul este centrul unei sfere ceresti, peste suprafata caruia se rotesc in ordinea lor soarele, luna planete si stele. Şi în ceea ce privește orice utilizare practică, acest lucru este aşa. Pe această ipoteză, cursurile pot fi complotate, poziţiile determinate, şi zeci de alte aplicatii realizate.

Dar cuvintele psalmistului au o semnificaţie mai profundă, mai ştiinţifică decât asta. Astronomi au concluzionat ca soarele cu intreg sistemul solar chiar ca se misca in spaţiu cu o viteză extraordinară de 600.000 de mile pe oră într-o astfel de orbită gigantica intrucat are nevoie de peste două milioane de secole să termine o rotatie complecta, o rotatie complecta inseamna o revenire din nou la inceput, adica la punctul de plecare. Deasemenea se afirma că galaxia noastră se deplasează în jurul altor galaxii.  Circuitul soarelui este de la un capăt al cerurilor la celălalt! Cine poate acuza Duhul Sfânt de ignoranţă astronomiei moderne?

Întregul univers este o sferă infinita şi fiecare galaxie, sistem solar, stele şi planetele din ea se mişcă continuu şi armonios în mişcare circulară; astfel, toate lumile şi sori au cercuri pentru calea lor. Acest principiu a fost numit de oamenii de ştiinţă ca "Legea circularitati." Ştiinţa începe să ne spun că, în cea mai mare dezvoltarea fizica și matematica teoria veche de linii drepte, de lungime infinită, trebuie să fie schimbata şi modificata pentru a satisface toate datele de electro-dinamica, lumină, şi unele dintre fenomenele electrice noi. Nu există nici un lucru in univers, ca o linie dreaptă absoluta de lungime infinită. Toate liniile drepte vor fi găsite a fi porţiuni din cercurile imense. Această lege de circularitate trece prin toata natura. Dacă ar fi să părăsesti planeta Pamant călătorind în mod constant într-o direcţie, o zi cu siguranţă va veni, fie ea în unele îndepărtate veacuri de milioane sau miliarde de ani, prin urmare, când vei ajunge din nou la punctul de plecare, după finalizarea circuitului vei fi acasă din nou! Cineva a spus (un om de stiinta) că dacă am putea construi un telescop care ar putea vedea în infinit, intr-o zi vom privi prin telescop chiar in spatele nostru!   

Această lege mare de circularitate prin care toate lucrurile în creaţia lui Dumnezeu sunt văzute de a REVENI la locul de la începutul lor, în semnificaţia spirituală, este exprimata în Rom11: 36 "Din El, prin El, și pentru El sînt toate lucrurile. A Lui să fie slava în veci! Amin. Toate manifestările de natura perceptibile simturilor confirma această lege de circularitate. "Soarele răsare, apune și aleargă spre locul de unde răsare din nou.

Vîntul suflă spre miază-zi, și se întoarce spre miază-noapte; apoi iarăș se întoarce, și începe din nou aceleași rotituri. Toate rîurile se varsă în mare, și marea tot nu se umple: ele aleargă necurmat spre locul de unde pornesc, ca iarăș să pornească de acolo"(Eccl1: 5-7).

Astăzi, oamenii de stiinta ne spun că există doar atât de multa apă pe pământ. A fost întotdeauna această canditate şi întotdeauna va fi. Trebuie să înţelegem că nici apa, nici orice altceva, nu poate fi distrus. Forma sa poate fi schimbata, dar în cele din urmă va reveni la forma sa originală. Scriitorul, Eclesiastul ne spune că apa este luat din oceane în formă de umiditate de catre soare. Atunci vânturile în circuitele lor transporta aceasta umiditate sub forma de nori pedeasupra campului. Acolo prin anumite acţiuni de rece şi de căldură, în conformitate cu legile lui Dumnezeu, acea umiditate cade pe pământ sub forma de ploaie sau zapada sau grindina. Parauri şi râuri sunt formate care transporta această apă înapoi în oceane, astfel finalizeaza circuitul sau de rotatie. Apa poate fi congelata, dar în condiţiile potrivite va reveni din nou sub forma de apă. Apa poate fi încălzita şi transformată în abur, dar abur va condensa în cele din urmă, devenind apă din nou. Apa se scufunda în sol este fie evaporata, sau luata de plante si apoi evaporata, sau poate că -si găseşte drumul ei in adancimile pamantului. În orice caz în cele din urmă găseşte drumul înapoi in mare, şi circuitul continuă, nevăzut, neauzit, aproape necunoscut, dar este in totul condus de Legea lui Dumnezeu.

Ray Prinzing a scris, "Noi am cunoscut ceea ce este să calatoresti pe cursul apei care se coboara mereu în jos, purtand in alergarea ei resturile de fire pamanteasca şi de sine, până când am ajuns la partea de jos, un bazin de murdarii. Dar există un alt râu, mult mai invizibil, spiritual, am putea spune, şi acesta este unul care se formează prin puterea de atractie a FIULUI, ridicandu-ne din "Marea Moartă" şi atragandu-ne din nou în locurile cereşti, pentru a ne aduce înapoi la înălţimea Muntelui lui Dumnezeu. Acest Râul glorios citim, "Este un rîu, ale cărui izvoare înveselesc cetatea lui Dumnezeu, sfîntul locaș al locuințelor Celui Prea Înalt" (Ps46: 4). Uni sunt încă pe drumul coborator, luând calea descendentă în sine, in păcat si in locurile josnice a rebeliuni. Şi unii, lauda lui Dumnezeu, sunt deja irezistibili atraşi în sus, luand drumul inaltimilor inapoi la casa Tatalui.

Ceea ce este adevărat în circuitul propiei noastre vieti, este deasemenea adevarat cu privire la procedurile lui Dumnezeu cu toată creaţia Sa. Ceea ce s-a întors de la el, pentru a rula un curs neregulat şi sălbatic in voia eului, v-a trebuie în cele din urmă sa vina cu blândeţe şi supus înapoi la sursa sa, Creatorul nostru. Astfel, avem nevoie de această perspectivă, să vedem din punctul de vedere al lui Dumnezeu referitor la maretul Sau plan unde El DEVINE TOTUL IN TOTI, căci fără acest scop nu ar fi nici o rimă nici un motiv pentru desfăşurarea oricarui eveniment. Noi adesea spunem că "drumul în sus este in jos," dar, daca, intodeauna ar trebui sa mergem numai in jos, fara o reantoarcere pentru a merge in sus, ar aduce o frustrare fără speranţă si s-ar termina cu siguranţă în înfrângere. Dar, în Legea lui Dumnezeu de circularitate, există un loc în procesul mersului nostru în jos, Dumnezeu ştie cand si unde, dar ajungem la o curbă şi atunci si acolo drumul nostru începe sa mearga în sus "--sfârşit citat.

Citim în Isaia40: 22, "El șade deasupra cercului pămîntului, și locuitorii lui sînt ca niște lăcuste înaintea Lui; El întinde cerurile ca o mahramă supțire, și le lățește ca un cort, ca să locuiască în el." În timp ce cuvântul pentru "cerc" în ebraică denotă sfericitatea Pamantului, acesta poate indica, de asemenea, în cicluri de natura. Aceste cicluri sunt plecari si veniri continue de anotimpuri, zile, luni, ani, etc, care au fost rânduite de Dumnezeu la inceput. Totul în natură se mută în circuituri: iarna şi vara, sămănatul şi recoltatul; generaţie după generaţie, toate arată puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu. Chiar şi electricitate trebuie să aibă un circuit. O baterie are un pozitiv şi un negativ pentru a finaliza un circuit. DECI, ASEMANATOR ESTE CU DUMNEZEU IN LUCRU LUI. În domeniul spiritual, Dumnezeu este pozitiv, iar Satana este negativ. Acesta, prin urmare, este rezonabil să se concluzioneze că omul, cel mai mare din creaţia lui Dumnezeu, a venit din Dumnezeu, apoi a fost coborât în lumea desarta, in întuneric şi-n moarte, dar se va întoarce la Dumnezeu, astfel finalizand circuitul, nu în parte, dar în întregime. Chiar Isus a venit din Dumnezeu, a coborât în adâncurile căderii omului, apoi a inviat şi s-a întors la Dumnezeu.

Scrierea din Romani11: 36 începe, "Pentruca din El..."Acest cuvânt "din" vine de la cuvântul grecesc "ek" însemnând literal afara din. Aceasta in mod clar plaseaza pe Dumnezeu ca o sursă a tuturor lucrurilor, şi prin urmare amplificat se citeste asa de frumos, "pentruca toate lucrurile au originea lor in El, si toate lucrurile vin din El" Col1: 16 spune, "Pentrucă prin El au fost făcute toate lucrurile cari sînt în ceruri și pe pămînt, cele văzute și cele nevăzute: fie scaune de domnii, fie dregătorii, fie domnii, fie stăpîniri. Toate au fost făcute prin El și pentru El."  Legea circularitati cere ca dupa cum toate lucrurile au început în Hristos, tot asa toate lucrurile sa sfârşeasca în Hristos. "Eu sunt ALFA şi OMEGA, începutul şi sfârşitul, primul şi ultimul", spune Domnul (Apoc22: 13). Numai mintea glorioasa a lui Cristos poate dezvălui inimilor noastre înseamnătatea acestui lucru! Ca printr-o sticlă in chip intunecos pot vedea că El a fost PRIMUL - "înainte de toate lucrurile." Pot oare deasemenea sa cred ca El este ULTIMUL? Dacă El este INCEPUTUL, poate mintea mea slaba îndrăzni să înţeleagă ce înseamnă atunci când spune că El este, de asemenea, SFARSITUL? Toate care existau IN HRISTOS înainte de începul veacurilor, se vor reantoarce IN EL din nou la sfarsitul veacurilor pentruca El este INCEPUTUL SI SFARSITUL, PRIMUL SI ULTIMUL.Toate lucrurile care au venit AFARA DIN EL au fost coborate in sfera negativa si vor finisa circuitul lor reantorcanduse din nou in forma originala de la inceput - IN Dumnezeu! Primul Adam a avut toata puterea de a lua toate lucrurile cu el în moarte, fără cunoştinta sau acordul lor: prin urmare, al doilea Adam, Domnul din cer, adună si ridica in sus acelaşi număr, adica toate lucrurile, în opera sa răscumpărătoare şi omul care a venit din Dumnezeu se va reîntoarce, ca circuitul nu poate fi intrerupt.

Sa citam Ray Prinzing încă o dată: "Când noi vom înţelege adevărul glorios că Dumnezeul nostru este Alfa şi Omega, Inceputul şi Sfarsitul, atunci ne vom da seama că indiferent cât de vast este circuitul, sfarsitul lui este asigurat, pentruca toate lucrurile se reantorc in El din nou. Daca citim doar o parte din cuvântul lui Dumnezeu, materialul este prea putin pentru a calcula corect curba de reantoarcere aratata in planul lui Dumnezeu. Şi în timp ce El glorios lumineaza, un anumit vers sau o anumita fraza prin care ne vorbeste inimilor noastre pentru acea zi, avem nevoie de asemenea sa cercetam intreaga Carte pentru a obţine o vedere generală a scopului său, şi apoi sa intelegem victoria extraordinară, care este a noastră în Hristos "--sfârşit citat.

Multe milenii în urmă Adam a fost izgonit din Paradisul lui Dumnezeu şi de la pomul dădătoar de viata. Dar Dumnezeu a pregatit o cale prin care cel alungat poate reveni! Intr-o dimineata plina de bucurie, când desfăşurarea planului lui Dumnezeu este terminat, toţi cei care odată au fost "în Adam" in gradina, vor fi din nou adunati şi ochii lor vor privi cu bucurie nesfârşită Edenul cerului binecuvantat, in care se plimbase odinioaracă Adam, fiul lui Dumnezeu. Dar chiar acum există o rămăşiţă, aleasa prin har, cele dintâi roade a răscumpărari Sale, in duhul au intrat pe portile ce fusesera candva inchise si au inceput sa guste din fructele pomului vietii! În puterea lui Hristos, ultimul Adam, prin primele roade, prin ceice sunt parga, răscumpărarea lui Hristos încă continua într-o lume care este sub blestem. Iar unde urmele de păcat sunt vizibile pe toate mâinile, acestia au găsit drumul lor, prin credinţă, la sânul Tatălui, şi ajung acum din nou la domiciliu lor IN Dumnezeu! Transformarea puternica care a venit şi inca vine in vieţile noastre va fi experimentata în cele din urmă de toţi oamenii, Legea lui Dumnezeu de circularitate asigura aceasta, şi nici unul nu poate in final sa se impotriveasca, laudă Numelui Său glorios !

 

wau